Așadar, această strategie va include o zonă de apărare pe care inamicul va trebui să o traverseze înainte de a putea avansa, un „fel de zonă fierbinte”, a declarat a declarat generalul de brigadă Thomas Lowin, șef adjunct al operațiunilor la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, Turcia, pentru ziarul Welt am Sonntag, potrivit publicației LaLibre Belgique.
El a oferit mai multe detalii despre noul concept al Alianței, Forging Strength through Unity: NATO’s Eastern Flank Readiness Gains Momentum (EFDL).
„Obiectivul principal este protejarea țărilor care au graniță comună cu Rusia și Belarus pe așa-numitul flanc estic. Aceasta înseamnă descurajarea Rusiei de la un atac și asigurarea capacității de apărare în caz de criză. În acest sens, EFDL este un concept conceput pentru a optimiza planurile de apărare existente ale NATO. Cu toate acestea, acest concept poate fi aplicat, în principiu, nu numai flancului estic, ci la nivel global. De asemenea, ar fi adecvat, în principiu, pentru protejarea infrastructurii civile critice, cum ar fi aeroporturile”, a spus el pentru ziarul Welt am Sonntag.
Totodată, generalul Thomas Lowin a explicat că senzorii vor detecta forțele inamice și vor activa sistemele de apărare, cum ar fi drone armate, vehicule de luptă parțial autonome, roboți tereștri fără pilot, precum și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă.
Chiar și așa, decizia de folosire a acestor arme va rămâne „în mod constant sub control uman”. Rețeaua de senzori, care ar urma să acopere câteva mii de kilometri, va fi desfășurată „la sol, în spațiu, în mediul cibernetic și aerian”, a explicat Lowin.
„În prezent, elementele inițiale ale conceptului sunt testate în zone selectate, inclusiv în statele partenere din flancul estic. Unele sisteme au fost deja instalate și sunt operaționale, în timp ce altele sunt în curs de finalizare. Acest lucru implică instalarea unui sistem de senzori și efectori interconectați într-o rețea digitală extinsă pentru a crea o zonă automatizată. De asemenea, include preinstalarea echipamentelor, desfășurarea trupelor la fața locului și crearea unui sistem de comandă și control care leagă forțele naționale și cele ale NATO”, a adăugat Lowin.
Sistemul va permite colectarea de informații privind „deplasările sau utilizarea armamentului de către adversar”, date care vor fi transmise „în timp real tuturor statelor NATO”.
În paralel, demersul vizează consolidarea stocurilor de armament existente, menținerea efectivelor militare „la nivelul actual” și, în ultimă instanță, integrarea tehnologiilor de cloud computing și inteligență artificială pentru administrarea întregului sistem.
Primele componente sunt deja testate în cadrul unor proiecte-pilot derulate în Polonia și România.
Întregul sistem NATO ar trebui implementat, dacă este posibil, până la sfârșitul anului 2027, potrivit informațiilor furnizate de Welt am Sonntag.
Apărarea flancului estic al Europei trebuie să fie o prioritate „imediată” din cauza amenințării ruse, au cerut liderii a opt țări din nordul și estul Europei (Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, România și Bulgaria) într-o declarație comună în decembrie.
