Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a atras atenţia vineri împotriva unei intervenţii militare în Coreea de Nord, care va avea ”consecinţe devastatoare”, într-un interviu pentru AFP la sediul Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles.
În același interviu, acesta a anunțat că Organizaţia are în vedere modificări ale sistemului ei antirachetă, operaţional în parte de la baza de la Deveslu, în România, scrie news.ro.
Creşterea razei de acţiune şi a preciziei rachetelor nord-coreene testate recent îndeamnă cele 29 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice să aibă în vedere modificări ale sistemului său antirachetă, operaţional în parte de la Deveselu, a declarat Stoltenberg.
”Experţii noştri lucrează la tehnologie, la modul cum să îmbunătăţească sistemele noastre”, a declarat secretarul general al NATO, fără să ofere detalii în acest sens.
”Folosiurea forţei militare va avea consecinţe devastatoare. Eu cred că nimeni nu vrea cu adevărat acest lucru”, a declarat Stoltenberg, răspunzând unei întrebări despre retorica războinică folosită de Donald Trump în criza nord-coreeană.
”Statele Unite au dreptul să se apere şi să-şi apere aliaţii, însă, în acelaşi timp, sunt întru totul convins să nimeni nu vrea o soluţie militară”, a adăugat el.
Preşedintele american a reacţionat cu virelenţă faţă de o serie de teste de rachete balistice cu rază lungă de acţiune şi faţă de un test nuclear efectuat de Phenian, catalogându-l pe liderul nord-coreean Kim Jong-un drept un ”nebun cu arme nucleare” şi ameninţând cu ”focul şi furia”.
În acest context, şeful NATO este aşteptat la sfârşitul lui octombrie în japonia şi Coreea de Sud, unde se duce să le dea asigurpri cu privire la susţinetrea occidentalilor în această criză.
”Este necesar (să se exercite) o presiune economică puternică asupra Coreei de Nord, trebuie să se continue să se utilizeze mijloacele politice şi diplomatice disponibile, pentru că ceea ce fac ei (conducătorii nord-coreeni) acum este periculos şi (constituie) o ameninţare mondială care necesită un răspuns mondial”, subliniat Stoltenberg.
”Să ne mulţumim să privim ceea ce face Coreea de Nord nu este acceptabil deloc”, a insistat el.
Cu toate acestea, NATO ”nu plănuieşte o prezenţă militară în această parte a lumii”, a spus secretarul general al NATO.
Stoltenberg a făcut aceste declaraţii după ce Phenianul a ameninţat cu un atac asupra Insulei Guam, un teritoriu american la Oceanul Pacific, cu o ”saşvă de rachete”, ca răspuns la exerciţii ale aviaţiei americane în spaţiul aerian al Peninsulei Coreea.
Guvernul lui Kim Jong-un a avertizat că un exerciţiu comun al Statelor Unite, Japoniei şi Coreei de Sud i-a ”întărit hotărârea ca Statele Unite să fie înăbuşite cu foc”.
Într-un comunicat publicat de agenţia nord-coreeană oficială de presă KCNA, Phenianul apreciază că aceste exerciţii militare le ”permit să ne apropiem mâna de trăgaci” în cadrul unor contramăsuri.
Stoltenberg a spus că Statele Unite au dreptul să se apere pe ele şi pe aliaţii lor, dar s-a declarat convins că nimeni nu vrea războiul.
Trump şi-a reunit echipa de consilieri în domeniul securităţiii marţi, cu care a discutat despre ”o serie de opţiuni” în cadrul unui răspuns faţă de testele balistice şi nucleare efectuate în ultima perioadă de Phenian.
Această reuniune a avut loc după ce Trump a scris pe Twitter că ani de negocieri cu Phenianul nu au dus nicăieri şi că ”doar un lucru va funcţiona”.
Statele Unite şi Coreea de Sud urmează să lanseze săptămâna viitoare un exerciţiu naval important la Marea Japoniei şi Marea Galbenă, o adevărată demonstraţie de forţă.
Mişcări de material militar impresionante au avut loc în regiune în ultimele zile.
Două bombardiere grele supersonice americane au survolat săptămâna aceasta Peninsula Coreea, în cadrul promului exerciţiu nocturn comun americano-japonezo-sud-coreean, ultima într-o serie de survolări ale peninsulei.
Trump urmează să efectueze începând din 3 noiembrie un turneu în Asia, în cadrul căruia sunt prevăzute etape în Japonia, Coreea de Sud, China, Vietnam şi Filipine.
El ar putea să efectueze o vizită în zona demilitarizată (DMZ) care desparte Coreea de Nord şi Coreea de Sud, una dintre cele mai militarizate zone din lume, în pofida numelui ei, potrivit unei surse sud-coreene în domeniul apărării.
Trump ar urma să transmită un mesaj important Phenianului - verbal sau ”cinetic” - în prima vizită pe care o face în Peninsula Coreea în calitate de comandant suprem al forţelor americane.
Satul Panmunjom, în care s-a încheiat armistiţiul de după Războiul Coreei (1950-1953), şi postul de observaţia, ambele în interirul DMZ, se află printre locurile pe care locatarul Casei Albe vrea să le viziteze.
O deplasare în DMZ, vizitată de predecesorul său Barack Obama şi vicepreşedintele Mike Pence, l-ar aduce pe Trump la doar câţiva paşi de militari nord-coreeni, care stau ochi în ochi cu cei sud-coreeni, şi ar putea fi interpretată de Phenian drept o provocare.
Nordul şi Sudul se află teoretic în război, deoarece războiul din anii '50 s-a încheiat cu un armistiţiu şi nu cun tratat de pace. Phenianul ameninţă frecvent cu distrugerea Sudului şi Statelor Unite, principalul său aliat.
