NATO a anunțat că expulzează 7 diplomați ruși. Presa străină: Rusia a reuşit exact ce-şi dorea mai puţin
NATO a anunțat marți ”măsuri” contra Rusiei după scandalul generat de otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal, relatează AFP.
Jens Stoltenberg a anunțat că NATO expulzează 7 diplomați ruși și respinge acreditările pentru alți trei, potrivit AFP. Astfel NATO a redus dimensiunea maximă a misiunii ruse la Alianţă de la 30 de persoane la 20.
"Este un mesaj foarte clar la adresa Rusiei că există costuri şi consecinţe" ale comportamentului său, a notat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.
NATO le va retrage acreditările celor şapte membri ai misiunii ruse care vor fi apoi expulzaţi din Belgia, a precizat pentru France Presse o sursă informată, potrivit căreia expulzările ar urma să se petreacă "foarte rapid".
"Decizia noastră reflectă preocupările grave exprimate de aliaţi pentru propria securitate", a mai spus Jens Stoltenberg, menţionând că este pentru prima dată când este folosit un agent neurotoxic pe teritoriul unei ţări membre a Alianţei nord-atlantice.
Secretarul general al NATO a subliniat totodată că Rusia "a subestimat unitatea aliaţilor NATO" şi a amintit că peste 130 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi până în prezent din 24 de ţări "partenere şi aliate" ale NATO.
El a insistat însă că decizia "nu schimbă politica NATO faţă de Rusia, bazată pe descurajare şi dialog", confirmând intenţia Alianţei de a organiza anul acesta o reuniune a Consiliului NATO-Rusia.
Între timp Theresa May și-a informat cabinetul că a decis măsuri suplimentare contra Rusiei. Iar Irlanda a anunțat și ea marți că expulzează un diplomat rus.
Front comun afişat de occidentali
Occidentul da în sfârşit o ripostă tacticilor preferate ale lui Vladimir Putin: dezbinarea, negarea evidențelor şi comiterea unor fapte dubioase prin agenţi greu de identificat. Aşa percepe presa occidentală decizia solidară şi fără precedent a 24 de state de a expulza diplomaţi ruşi. Previzibil, presa rusă vorbeşte în schimb de resuscitarea Războiului Rece.
De la Washington la Kiev şi de la Canberra până la Skopie ori Bucureşti, țări de pe trei continente s-au raliat represaliilor iniţiate de Londra, după otrăvirea cu o neurotoxină a unui fost agent dublu rus, pusă pe seama Moscovei.
Cel puţin 140 de diplomaţi ruşi, cu precădere ataşaţii militari, vor fi expulzaţi în următoarele zile, Rusia avertizând că va răspunde simetric.
Thomas Pickering, fost ambasador american în Rusia: ”Unul dintre obiectivele preşedintelui Putin este să dezbine ţările occidentale. Dar aceste expulzări sunt o ripostă foarte solidă şi îi atrag atenţia că Occidentul nu se lasa divizat în această problemă, chiar dacă există... dezacorduri, ca să mă exprim diplomatic.”
În cazul Washingtonului, este vorba de cea mai amplă expulzare de ofiţeri de informaţii ruşi din istoria ţării.
Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA: ”Statele Unite au făcut un pas foarte greşit. Sunt convins că va veni vremea în care vor înţelege gravitatea greşelii comise”
Deutsche Welle vorbeşte de un front comun afişat de occidentali, iar presa poloneză subliniază că Rusia a reuşit exact ce-şi dorea mai puţin: "să cimenteze relaţiile din Uniunea Europeană". Jurnaliştii europeni atrag atenţia că nu doar adversarii tradiţionali ai Moscovei, precum Polonia şi ţările baltice, vor să-i sancţioneze pe ruşi, ci şi Germania, care în trecut a preferat să încheie acorduri raţionale cu Vladimir Putin.
În acest context, nu au trecut neobservaţi absenţii din corul general. De pildă, Ungaria lui Viktor Orban sau Austria, care a precizat că doreşte să menţină, în calitate de ţară neutră, posibilitatea dialogului cu Kremlinul. Pe de altă parte, felul în care premierul Noii Zeelande a explicat de ce nu va expulza spioni ruşi a stârnit zâmbete şi ironii.
Țările care au ajunțat expulzări de diplomați ruși
Marea Britanie a anunţat că va expulza 23 de diplomaţi ruşi mai devreme luna aceasta. Țările care au făcut anunţuri similare luni și marți:• SUA: 60 de diplomaţi • UE: Franţa (4), Germania (4), Polonia (4), Cehia (3), Lituania (3), Danemarca (2), Olanda (2), Italia (2), Spania (2), Estonia (1), Croaţia (1), Finlanda (1), Ungaria (1), Letonia (1), România (1), Suedia (1) • Ucraina: 13 • Canada: 4, plus respingerea aplicaţiilor de viză a altor trei • Albania: 2 • Australia: 2 • Norvegia: 1 • Macedonia: 1 • Irlanda: 1
Islanda a anunţat de asemenea că îşi suspendă dialogul cu autorităţile ruse şi că liderii islandezi nu vor merge la Campionatul Mondial de fotbal care va avea loc în Rusia vara aceasta.
Marea Britanie a anunțat deja în martie că miniștrii săi și reprezentanții săi regali vor sta deoparte de competiția FIFA, care va avea loc între 14 iunie și 15 iulie în Rusia. Suedia, Danemarca, Australia și Japonia au precizat că iau în considerare să aplice acest boicot, potrivit Daily Mail.
Printre ţările membre UE care au declarat că nu intenţionează să expulzeze diplomaţi ruşi se numără Austria, Grecia şi Portugalia deşi toate trei au precizat că susţin Marea Britanie şi condamnă atacul.
Presa rusă denunţă un nou "Război Rece"
Presa rusă apreciază marţi că expulzările coordonate de diplomaţi ruşi de peste 20 de ţări au făcut ca relaţiile între Moscova şi Occident să intre într-o nouă perioadă de "Război rece", relatează Agerpres, citând France Presse.
Acesta este un flashmob rusofob, titrează semioficiosul Izvestia, în timp ce ziarul Nezavisimaia Gazeta subliniază că "nu au existat niciodată expulzări coordonate".
"Relaţiile între Rusia şi Occident intră într-o adevărată perioadă de Război rece", concluzionează analistul Feodor Lukianov în paginile cotidianului economic Vedomosti, apreciind că expulzările "sunt deosebit distructive pentru relaţiile ruso-americane".
"Nu este sfârşitul escaladării, este clar că ea se va acutiza, ne aşteptăm la măsuri mai severe decât înainte, la (noi) sancţiuni economice împotriva Rusiei", avertizează el.
Potrivit cotidianului Kommersant, aceste "măsuri de o severitate fără precedent reprezintă doar o altă agravare a relaţiilor dintre Rusia şi Occident".
Conform postului de radio independent Eho Moskvî, "întreaga politică a Rusiei şi-a concentrat energia în direcţia autodistrugerii începând cu 2014", anul anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, act ce a fost urmat de o serie de sancţiuni occidentale.
"Cu cât relaţia între Rusia şi Occident este mai rea, cu atât este mai bine pentru preşedintele" Vladimir Putin, asigură Eho Moskvî. "Dacă sunteţi într-o citadelă asediată, trebuie să provocaţi în mod constant atacuri (...), altfel legitimitatea voastră este pierdută", susţine canalul media citat.
"Presiuni colosale" din partea Washingtonului
Acesta este "rezultatul unor presiuni colosale" din partea Washingtonului, a declarat marţi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, citat de AFP.
"Atunci când se cere ca un diplomat sau doi să părăsească o ţară sau alta, în timp ce ne sunt şoptite scuze în urechi, ştim cu precizie că aceasta este rezultatul unor presiuni colosale, al unui şantaj colosal, care constituie, din nefericire, principala armă a Washingtonului pe scena internaţională", a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă la Taşkent, capitala Uzbekistanului, unde au loc marţi negocieri cu privire la Afganistan.
Etichete: Marea Britanie, NATO, Rusia, serghei skripal, ue,
Dată publicare:
