Nagorno-Karabah: Bilanţul victimelor a crescut la 27 de persoane, iar ultimele violenţe sunt condamnate de Rusia şi SUA

Administraţia prezidenţială a Azerbaidjanului a declarat că, ceea ce a descris ca fiind o "operaţiune antiteroristă", va continua până când "formaţiunile militare armeneşti ilegale" se vor preda şi guvernul separatist din Nagorno-Karabah se va desfiinţa.

Nagorno-Karabah, o zonă muntoasă din regiunea instabilă a Caucazului de Sud, este recunoscută la nivel internaţional ca teritoriu azer. Însă o parte a acestuia este condusă de autorităţile separatiste armene, care susţin că zona este patria lor ancestrală. Regiunea a fost în centrul a două războaie - ultimul în 2020 - de la căderea Uniunii Sovietice în 1991.

Ombudsmanul pentru drepturile omului din Nagorno-Karabah, Geghan Stepanyan, a declarat că 27 de persoane, inclusiv doi civili, au fost ucise şi alte peste 200 au fost rănite. Potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Stepanyan, un copil s-a aflat printre cei ucişi, iar 11 copii s-au numărat printre cei răniţi.

Biroul procurorului general din Azerbaidjan a declarat că forţele armene au tras asupra oraşului Shusha, un oraş din Nagorno-Karabah aflat sub controlul Azerbaidjanului, folosind arme de calibru mare, ucigând un civil.

Niciuna dintre aceste afirmaţii nu a putut fi verificată în mod independent.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a cerut Azerbaidjanului să oprească imediat operaţiunea, afirmând că aceasta agravează o situaţie umanitară deja gravă - o referire la o lungă blocadă de facto a regiunii de către Baku.

Armenia, care afirmă că forţele sale armate nu se află în Karabah şi că situaţia de la graniţa sa cu Azerbaidjanul este stabilă, a cerut ajutorul membrilor Consiliului de Securitate al ONU şi intervenţia forţelor ruseşti de menţinere a păcii de pe teren.

Rusia, care a mediat o încetare a focului fragilă după un război în 2020, în urma căruia Azerbaidjanul a recucerit întinderi de teren în Nagorno-Karabah şi în jurul acestuia, pe care le pierduse într-un conflict anterior, în anii 1990, a cerut tuturor părţilor să înceteze luptele.

"Îndemnăm părţile aflate în conflict să oprească imediat vărsarea de sânge, să înceteze ostilităţile şi să elimine victimele civile", a transmis Ministerul rus de Externe.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunţat, marţi, începerea operaţiunii, afirmând că poziţiile din linia frontului şi mijloacele militare ale forţelor armate ale Armeniei sunt "incapacitate cu ajutorul armelor de înaltă precizie" şi că au fost atacate doar obiective militare legitime.

Cu toate acestea, Ministerul de Externe al Armeniei a negat că armele sau trupele sale se aflau în Nagorno-Karabah şi a calificat drept "minciună" sabotajele şi minele terestre semnalate în regiune. Prim-ministrul armean Nikol Pashiyan a afirmat că principalul obiectiv al Azerbaidjanului a fost acela de a atrage Armenia în ostilităţi.

Oficialii etnici armeni din Nagorno-Karabah au transmis, într-o declaraţie, că Stepanakert, capitala regiunii, şi alte sate au fost "supuse unui bombardament intens". Armata din regiune a declarat că Azerbaidjanul a folosit avioane, artilerie şi sisteme de rachete şi drone în lupte.

Un material video din oraş a arătat o clădire rezidenţială avariată, cu geamuri sparte şi maşini avariate în apropiere.

Locuitorii din Stepanakert s-au mutat în subsoluri şi în adăposturi antiaeriene, iar luptele au întrerupt curentul electric. Penuria de alimente a persistat în zonă, iar cantitatea limitată de ajutoare umanitare livrate luni nu a fost distribuită din cauza bombardamentelor, care au fost reluate seara, după ce s-au oprit pentru scurt timp după-amiaza.

O declaraţie a Ministerului Apărării de la Baku arată că forţele azere au ocupat până acum peste 60 de posturi militare şi au distrus până la 20 de vehicule militare, împreună cu alte echipamente.

Nagorno-Karabah şi teritoriile învecinate considerabile se aflau sub controlul etnicilor armeni de la sfârşitul războiului separatist din 1994, dar Azerbaidjanul a recâştigat teritoriile şi părţi din Nagorno-Karabah în timpul luptelor din 2020. Aceasta s-a încheiat cu un armistiţiu care a plasat forţe de menţinere a păcii ruseşti în Nagorno-Karabah.

Ostilităţile au loc pe fondul unor tensiuni ridicate între Armenia şi aliatul său de lungă durată, Rusia. Armenia s-a plâns în repetate rânduri că forţa rusă de menţinere a păcii, formată din 2.000 de membri, nu a putut sau nu a vrut să menţină deschis drumul spre Armenia, deşi această obligaţie era stipulată în acordul care a pus capăt războiului din 2020.

De asemenea, Armenia a înfuriat Rusia, care are o bază militară în ţară, prin organizarea de exerciţii militare cu Statele Unite în această lună şi prin faptul că s-a îndreptat spre ratificarea Convenţiei de la Roma, care a creat Curtea Penală Internaţională, care l-a pus sub acuzare pe preşedintele rus Vladimir Putin.

Articol recomandat de sport.ro

El va fi selecționerul României în următorii doi ani: „E văzut ca un salvator. Nu-l mișcă nimeni de acolo”