Moscova cere NATO să renunţe la promisiunea făcută în 2008 la summitul de la Bucureşti: „Ar fi cea mai bună garanție”
Rusia vrea ca NATO să renunțe la promisiunea din 2008 de a acorda Ucrainei într-o zi calitatea de membru al alianței militare, iar ca Ucraina să fie de acord cu neutralitatea, a precizat marți Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse.
Aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, dar nici un simplu refuz de a accepta Ucraina în NATO nu este suficient pentru Rusia, a adăugat ea.
''Este de remarcat faptul că un refuz de a accepta Kievul în NATO nu este suficient. Alianța trebuie să dezavueze promisiunile de la București din 2008'', a insistat Zaharova, într-un răspuns la o întrebare adresată de Reuters. ''Altfel, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european'', a adăugat ea.
Zaharova a indicat că Ucraina trebuie să revină la poziția din 1990, a declarației sale de suveranitate față de Uniunea Sovietică, în care Kievul afirma că va deveni un stat permanent neutru, nu va participa la blocurile militare și nu va deține arme nucleare.
''Ceea ce trebuie să facă Ucraina este să se întoarcă la originile propriei sale statalități și să urmeze litera și spiritul documentelor'', a spus Zaharova.
''Aceasta ar fi cea mai bună garanție a securității sale'', a apreciat ea, adăugând că nici apartenența la NATO și nici intervenția occidentală ''sub pretextul unui contingent de menținere a păcii'' nu ar putea oferi Ucrainei o astfel de securitate, potrivit Agerpres.
Ucraina și Georgia, invitate în NATO în 2008
La summitul de la București din 2-4 aprilie 2008, NATO a declarat că atât Ucraina, cât și Georgia se vor alătura alianței defensive conduse de SUA - însă fără a formula o invitație clară și fără să stabilească un calendar.
Declarația s-a dorit a fi un compromis care să apropie pozițiile dintre Statele Unite, care doreau să admită ambele țări, și Franța și Germania, care se temeau că ar putea irita Rusia, comentează Reuters.
Rusia s-a referit în repetate rânduri la extinderea post-sovietică a NATO, și în special la ambițiile autorităților de la Kiev de a-și vedea țara în NATO, drept motiv pentru războiul din Ucraina. NATO respinge acest punct de vedere, insistând că este o alianță defensivă care în ultimii trei ani a ajutat Kievul să lupte împotriva invaziei Rusiei.
Președintele rus Vladimir Putin este de părere că, de la încheierea Războiului Rece, Statele Unite au ignorat cu aroganță preocupările legitime ale Rusiei cu privire la extinderea NATO, care a fost creată în 1949 pentru a oferi securitate colectivă pentru un grup de țări occidentale împotriva Uniunii Sovietice.
Reuters a relatat în noiembrie 2024 că Putin este deschis să discute despre un acord de pace în Ucraina cu președintele american Donald Trump, dar exclude să facă orice concesii teritoriale majore și insistă ca Kievul să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
