Mii de persoane adunate la Kiev, ca să susțină înfiinţarea unei biserici independente de Rusia

62008676
Getty

Mii de persoane s-au adunat, sâmbătă, la Kiev, pentru a susține înființarea unei biserici independente față de moscova. Un Conciliu Ortodox urmează să ia aceasă decizie, care ar îndepărta și mai mult Ucraina de Rusia.

„Să rămânem aici şi să ne rugăm ca Biserica Ucraineană să fie creată azi (sâmbătă)”, a declarat preşedintele Petro Poroşenko, strângând mâinile unor manifestanţi, în timp ce se îndrepta către Catedrala Sfânta Sofia, care datează din secolul al XI-lea, pentru a asista la deschiderea Conciliului.

Acest „Conciliu al Reunificării” - care se întruneşte cu uşile închise - urma să procedeze la înfiinţarea unei biserici ucrainene independente şi să-i aleagă primatul, informează AFP, citat de News.ro.

Oameni in strada la Kiev

El reuneşte în principiu două formaţiuni ortodoxe disidente - Patriarhia de la Kiev, autoproclamată în 1992 şi care numără cel mai mare număr de credincioşi, potrivit sondajelor, şi minuscula Biserică zisă autocefală.

Aripa loială Patriarhiei Moscovei, care şi-a pierdut o parte a credincioşilor, dar care are în continuare cel mai mare număr de parohii, a respins Conciliul ca „ilegal” şi a interzis clerului său să participe la acesta.

Oameni in strada la Kiev

Mai mulţi dintre episcopi şi preoţi s-au alăturat, cu toate acestea, adunării, a anunţat într-un comunicat Patriarhia de la Kiev. „Eu am văzut doi dintre episcopii noştri în fotografii” de la Conciliu, a confirmat pentru AFP arhiepiscopul Kliment, un purtător de cuvânt al aripii loiale Moscovei.

Această adunare urmează să permită să se pună în aplicare decizia istorică a Patriarhiei de la Constantinopol, o figură de autoritate în lumea ortodoxă, care a autorizat Ucraina, în octombrie, să dispună de propria biserică, după 332 de ani sub tutela spirituală a puternicului său vecin.

Această hotărâre a provocat furia Bisericii Ruse, care a denunţat o „schismă” şi şi-a rupt relaţiile cu Constantinopolul. Autorităţile prooccidentale ucrainene consideră independenţa Bisericii Ortodoxe, larg majoritară în această ţară, o „problemă de securitate naţională”, în contextul unei crize fără precedent între Kiev şi Moscova.

Relaţiile între cele două foste republici soietice se află la cel scăzut nivel după instalarea la putere a autorităţilor prooccidentale în Ucraina, în februarie 2014. O lună mai târziu, Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea. În aprilie acelaşi an, un război între separatişti proruşi şi forţe proguvernamentale a izbucnit în estul Ucrainei, soldat de atunci cu peste 10.000 de morţi.

TEMERE DE PROVOCĂRI

La sfârşitul lui noiembrie, situaţia s-a degradat cu un nivel, după ce Rusia a interceptat prin forţă militară trei nave de război ucrainene în largul Crimeei - prima confruntare militară directă între cei doi vecini.

Oameni in strada la Kiev

Săptămâna aceasta, serviciile ucrainene de securitate SBU au anunţat că se tem de „provocări” din partea Rusiei în cursul Conciliului. În acest context, autorităţile au desfăşurat peste 4.000 de poliţişti şi membri ai Gărzii Naţionale la Kiev, mai ales în Piaţa Sfânta Sofia, unde avea loc adunarea în susţinerea Conciliului.

„Acesta este un eveniment foarte important pentru mine, iar poporul nostru îl aşteaptă de mult timp”, a declarat pentru AFP unul dintre manifestanţi, Mîhailo Helpîk, venit în capitală de la Herson (sud).

„Biserica noastră trebuie să fie, în sfârşit, independentă faţă de Moscova”, a continuat acest bărbat, în vârstă de 65 de ani. Ca mulţi alţii care participă la această adunare, el purta o panglică galben-albastră - culorile steagului ucrainean - legată la braţ.

Oameni in strada la Kiev

Mai mulţi manifestanţi au declarat AFP că au fost transportaţi la Kiev din provincie în mod gratuit, cu autobuzul, la această manifestaţie, după ce au răspuns unei invitaţii postate la biserica lor.

Biserica din subordinea Moscovei acuză Kievul că exercită presiuni asupra clerului său cu scopul de a-l obliga să se alăture noii formaţiuni, în contextul în care poliţia a percheziţionat recent mai multe biserici din cadrul Patriarhiei de la Moscova.

Patriarhul ortodox rus Kiril a denunţat „persecuţii” ale clerului şi ucrainenilor rămaşi sub tutela Moscovei, într-o scrisoare adresată Papei Francisc şi ONU, dar şi preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Angela Merkel.

Autorităţile ucrainene au dat asigurări că fiecare parohie va fi liberă să aleagă să se alăture sau nu noii biserici independente, subliniind că vrea să evite cu orice preţ un „război religios” în ţară.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Al șaptelea deces înregistrat ca urmare a protestelor ”vestelor galbene”

Numărul deceselor înregistrate pe parcursul protestelor ''vestelor galbene'', declanşate la mijlocul lunii noiembrie, a crescut la şapte, au confirmat sâmbătă pentru EFE surse oficiale.

Președintele BCE: „Fascinaţia faţă de regimurile iliberale se extinde”

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat sâmbătă că extinderea ideologiei iliberale amenință zona euro.

Tragedie aviatică în Ucraina. Un avion al armatei s-a prăbușit

Un avion Su-27 al armatei ucrainene s-a prăbușit, sâmbătă după-amiază, în timpul manevrelor de aterizare.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.