Mii de ortodocși au fost martori ai miracolului petrecut în Biserica Sfântului Mormânt și au primit Lumina Sfântă
În cea mai însemnată zi a creștinătății, mii de ortodocși au fost martori ai miracolului petrecut în Biserica Sfântului Mormânt.
Patriarhul ortodox al Ierusalimului, Teofil al III-lea, a primit Lumina Sfântă care simbolizează Învierea Mântuitorului și triumful vieții asupra morții după jertfa pe Cruce. Ritualul aprinderii focului în Sâmbăta Mare este cel mai vechi obicei creștin. Datează din secolul al patrulea.
Ca în fiecare an, ritualul milenar al Sfintelor Paști, simbol al veșniciei și al reînnoirii, a atras în lacasul sfânt din Ierusalim aproape două mii de pelerini ortodocși veniți cu precădere din Grecia și Europa de Est. Ca să ia lumina printre cei dintâi, oamenii au așteptat într-o atmosferă febrilă care a crescut în intensitate de la oră la oră.
Ca de obicei, în fervoarea covârșitoare a momentului, pelerinii se îmbulzesc să primească lumină. Unii au însă o dilemă: să ia lumină ori să imortalizeze momentul.
Ca să înlăture bănuiala unei înscenări, în ajun, Mormântul Sfânt este inspectat de un arab, un turc și un evreu, ca să nu existe nicio sursă de foc. În urma acestei verificări, se pecetluiește ușa cu două benzi din pânză albă, ceară și sigilii în formă de X.
Înainte de a intra în Sfântul Mormânt, Părintele Patriarh al Ierusalimului alături de un sobor de preoți și credincioși din toată lumea, îl înconjoară de trei ori.
După această procesiune, Patriarhul dezbracă veşmintele arhiereşti și rămâne doar cu un stihar alb. Apoi ia patru mănunchiuri a câte 33 de lumânări, care simbolizează numărul anilor pe care i-a trăit Hristos pe pământ, și intră în Mormânt, fiind însoțit de un reprezentant al armenilor.
Potrivit tradiției, în timpul Vecerniei din Sâmbăta Mare, deasupra lespedei Mormântului Sfânt se simte o adiere, după ce patriarhul Ierusalimului îngenunchează și murmură o rugaciune. Pe piatră apar stropi de lumină albastruie, iar în primele minute focul pogorât din cer nu frige.
Patriarhul "adună lumina cu mâinile și o așază într-un vas de aur". Aprinde mănunchiurile de lumânări și le împarte credincioșilor, în bătaia clopotelor.
Cea mai timpurie mărturie cu privire la o ceremonie a Luminii Sfinte la Ierusalim se găseşte în notele de călătorie ale monahei Egeria. În anul 384, ea a făcut un pelerinaj în Ţara Sfântă, după care şi-a notat impresiile de călătorie într-un jurnal.
În acest an, mulți s-au temut de tensiuni între pelerini și poliția israeliană, după ce autoritățile au anunțat că numărul celor care vor avea acces în biserică va fi limitat la 1.800. Preoții ortodocși au condamnat decizia și i-au îndemnat pe credincioși să n-o ia în seamă. Între timp, s-a aflat însă că ideea a pornit de la inginerul care se ocupa de siguranța lăcașului sfânt, cu știința ierarhilor ortodocși.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
