Oficialul subliniază că deciziile privind viitorul sectorului minier trebuie luate exclusiv la Nuuk.
„Totul este negociabil, cu excepţia suveranităţii (noastre)”, a declarat Naaja Nathanielsen, ministrul resurselor minerale, într-un interviu acordat publicaţiei europene, la scurt timp după discuţiile purtate cu uşile închise între preşedintele SUA, Donald Trump, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează POLITICO, preluat de news.ro. Potrivit lui Trump, aceste discuţii ar fi vizat inclusiv un posibil acord referitor la resursele Groenlandei.
Nathanielsen contestă însă legitimitatea unor astfel de negocieri purtate fără implicarea directă a autorităţilor locale, avertizând că Groenlanda „nu va accepta ca viitorul sectorului său minier să fie decis în afara ţării”.
La începutul săptămânii, Donald Trump a ameninţat cu impunerea unor tarife masive împotriva Uniunii Europene dacă aceasta nu ar ceda Groenlanda, teritoriu danez semiautonom. Ulterior, liderul de la Casa Albă şi-a temperat discursul, afirmând că a ajuns la un „cadru pentru un viitor acord” împreună cu Mark Rutte.
Pentru guvernul de la Nuuk, orice acord care ar presupune ca alte state să controleze mineralele insulei este exclus. „Dacă acest lucru este inclus, răspunsul este nu”, a punctat ministrul groenlandez.
Groenlanda dispune de rezerve semnificative de materii prime, inclusiv elemente rare suficiente pentru a acoperi aproximativ un sfert din cererea mondială, dar şi petrol, gaze, aur şi metale esenţiale pentru tranziţia energetică. Cu toate acestea, exploatarea acestor resurse a fost până acum extrem de limitată.
În lipsa unor detalii clare despre conţinutul cadrului invocat de Trump, un oficial european a declarat pentru POLITICO că ar putea fi luată în calcul crearea unui consiliu de supraveghere a resurselor minerale ale insulei. Nathanielsen a respins categoric ideea, considerând că o astfel de structură ar echivala cu o renunţare la suveranitate. „Ar însemna să cedăm jurisdicţia asupra mineralelor noastre”, a spus ea, menţionând totuşi că Groenlanda rămâne deschisă unor discuţii multilaterale.
Groenlanda refuză să facă concesii pe tema suveranităţii
„Nu spun că nu se poate ajunge la un acord”, a explicat Nathanielsen, precizând că autorităţile nu se opun consolidării capacităţilor NATO pe insulă şi nici unor mecanisme de monitorizare. De asemenea, Groenlanda este dispusă să dezvolte un acord de cooperare minieră cu SUA, bazat pe înţelegerea semnată în 2019. „Dar nu putem începe să schimbăm minerale pentru suveranitate”, a avertizat ministrul.
În acest context tensionat, premierul danez Mette Frederiksen a declarat, după o întâlnire la Nuuk cu omologul său groenlandez, Jens Frederik Nielsen, că situaţia este serioasă, dar există „o cale” de dialog care va fi explorată „împreună cu americanii”. Frederiksen a discutat ulterior subiectul şi cu Mark Rutte, la Bruxelles.
La rândul său, Nielsen a admis că nu cunoaşte încă detaliile eventualului acord menţionat de Trump.
Între timp, Uniunea Europeană accelerează eforturile de a construi un lanţ de aprovizionare cu materii prime critice, pe fondul fragilizării relaţiilor comerciale globale. Groenlanda este privită drept un partener strategic, iar în 2023 UE a semnat un acord de cooperare cu insula în domeniul mineralelor.
Nathanielsen observă însă că SUA s-au mişcat mai rapid decât UE în consolidarea acestor lanţuri, datorită acordurilor comerciale încheiate de administraţia Trump şi alinierii legislaţiei interne. În comparaţie, procesul european este mai lent şi mai complicat, remarcă ministrul.
Pe fondul retoricii dure de la Washington, Groenlanda îşi reevaluează cu prudenţă relaţia cu SUA. Deşi Trump a părut să excludă o intervenţie militară, tensiunile nu au dispărut complet. „Oamenii sunt încă nervoşi, dar am coborât câteva trepte pe scara conflictului”, a spus Nathanielsen, adăugând că a devenit clar că „SUA este un aliat, nu neapărat un prieten în acest moment”.
