Membrii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărare. Spania spune că nu trebuie să se conformeze

62548218

Membrii NATO au convenit duminică asupra unei creşteri semnificative a obiectivului privind cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, aşa cum a solicitat preşedintele american Donald Trump.

Totuși Spania a anunțat că nu este necesar să se conformeze înaintea summitului de la Haga, menit să demonstreze unitatea alianţei, relatează Reuters.

Oficialii NATO erau nerăbdători să ajungă la un consens

Oficialii NATO erau nerăbdători să ajungă la un consens privind o declaraţie înainte de summit, cu privire la un nou angajament de cheltuieli. Însă premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat joi că nu se va angaja să respecte obiectivul de 5%.

Şeful NATO, Mark Rutte, a propus atingerea obiectivului prin creşterea cheltuielilor de apărare ale NATO de la 2% la 3,5% din PIB şi cheltuirea unui procent suplimentar de 1,5% pentru elemente conexe, precum securitatea cibernetică şi adaptarea drumurilor şi podurilor pentru vehiculele militare.

După ce diplomaţii au convenit duminică asupra unui text de compromis, Sanchez a declarat rapid că Spania nu va trebui să îndeplinească obiectivul de 5%, deoarece ar trebui să cheltuiască doar 2,1% din PIB pentru a îndeplini cerinţele militare de bază ale NATO.

„Respectăm pe deplin dorinţa legitimă a altor ţări de a-şi creşte investiţiile în apărare, dar noi nu vom face acest lucru”, a declarat Sanchez într-un discurs la televiziunea spaniolă.

Spania a cheltuit 1,24% din PIB pentru apărare în 2024

Spania a cheltuit 1,24% din PIB pentru apărare în 2024, sau aproximativ 17,2 miliarde de euro (19,8 miliarde de dolari), potrivit estimărilor NATO, fiind astfel ţara cu cele mai mici cheltuieli din alianţă ca procent din producţia economică.

Oficialii NATO susţin că sunt necesare creşteri semnificative ale cheltuielilor pentru apărare pentru a contracara ameninţarea crescândă din partea Rusiei şi pentru a permite Europei să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, în contextul în care Statele Unite îşi mută atenţia militară către China.

Poziţia lui Sanchez riscă să provoace o confruntare la summit cu Trump, care a acuzat frecvent ţările europene că nu cheltuiesc suficient pentru apărare şi a ameninţat că nu le va apăra dacă nu îşi vor îndeplini obiectivele.

Vineri, Trump a declarat că Spania „trebuie să plătească ceea ce trebuie să plătească toată lumea” şi că Madridul este „notoriu” pentru cheltuielile reduse pentru apărare.

Cu toate acestea, el a sugerat că Statele Unite nu ar trebui să fie obligate să îndeplinească noul obiectiv, având în vedere că au cheltuit sume considerabile pentru protejarea continentului pe o perioadă îndelungată. Potrivit NATO, în 2024, Washingtonul a cheltuit aproximativ 3,19 % din PIB pentru apărare.

Sanchez a susţinut însă că nu este necesar ca Spania să îndeplinească noul obiectiv şi că încercarea de a face acest lucru ar însemna reduceri drastice ale cheltuielilor sociale, cum ar fi pensiile de stat, sau majorări de impozite.

NATO nu a făcut public textul compromisului de la summit, care va deveni oficial numai după ce va fi aprobat de liderii celor 32 de membri NATO la summit.

Însă diplomaţii au afirmat că o modificare a formulării angajamentului privind cheltuielile, de la „ne angajăm” la „aliaţii se angajează”, a permis Spaniei să declare că angajamentul nu se aplică tuturor membrilor.

Într-o scrisoare văzută de Reuters, Rutte i-a comunicat lui Sanchez că Spania va avea „flexibilitatea de a-şi stabili propria cale suverană” pentru a-şi îndeplini obiectivele în materie de capacităţi militare convenite cu NATO.

Un diplomat NATO a declarat că scrisoarea lui Rutte era pur şi simplu „o afirmare a faptului că aliaţii îşi stabilesc propria cale pentru a-şi respecta angajamentele” de a-şi îndeplini obiectivele în materie de capacităţi.

Oficialii NATO şi-au exprimat scepticismul

Oficialii NATO şi-au exprimat scepticismul cu privire la faptul că Spania îşi poate îndeplini obiectivele în materie de capacitate militară cheltuind doar 2,1% din PIB, aşa cum a sugerat Sanchez. Obiectivele sunt secrete, astfel încât costurile lor nu pot fi verificate în mod independent.

„Toţi aliaţii au convenit asupra declaraţiei summitului, care include noul plan de investiţii în domeniul apărării”, a declarat diplomatul, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a discuta chestiuni interne.

Rutte propusese iniţial ca ţările să îndeplinească noul obiectiv până în 2032, dar termenul limită din textul final este 2035, potrivit diplomaţilor. De asemenea, obiectivul va fi revizuit în 2029.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Propunere legislativă. Rușii care au participat la războiul din Ucraina nu vor mai putea intra niciodată în Spațiul Schengen

Estonia propune o interdicție la nivelul Uniunii Europene, prin care soldații ruși care au participat la războiul din Ucraina să nu mai aibă voie să intre niciodată în Spațiul Schengen.

Un ciclist belgian a murit la doar 21 de ani, după ce a fost lovit de o mașină în timpul unui antrenament

Ciclistul belgian Milan Bral și-a pierdut viața sâmbătă, la doar 21 de ani, la două zile după ce a fost lovit violent de un autoturism în timp ce se antrena la Ronde, în Belgia. Era considerat una dintre speranțele acestui sport.

Maia Sandu va merge la Kiev și Cernobîl, la 40 de ani de ani de la catastrofa nucleară. Întrevedere cu Volodimir Zelenski

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat duminică dimineață că va efectua o vizită la Kiev, unde va avea o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski. 

Recomandări
Focuri de armă la dineul corespondenţilor de la Casa Albă. Donald şi Melania Trump au fost evacuaţi şi sunt „în siguranţă”

Donald și Melania Trump sunt „în siguranță”, a anunțat sâmbătă Serviciul Secret american, după ce i-a evacuat pe președinte și pe Prima Doamnă de la cina corespondenților de la Casa Albă, unde s-au auzit focuri de armă. 

Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl. Abia peste 24.000 de ani oamenii vor putea locui din nou acolo

S-au scurs patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii. O explozie puternică a distrus, pe 26 aprilie 1986, clădirea reactorului 4 de la Cernobîl.