Lukașenko: „Am spus de o mie de ori că nu voi trimite militari în Ucraina. N-avem ce face acolo”

62244954
Getty

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a insistat din nou că nu va trimite militari în Ucraina.

''Astăzi se vehiculează ideea că Lukaşenko vrea să-şi trimită militarii în Ucraina. Am spus deja de o mie de ori că nu am astfel de planuri'', a afirmat preşedintele belarus, în timpul unui eveniment care a avut loc la Corporaţia Naţională de Biotehnologie din Belarus (BNBC), potrivit agenţiei oficiale BELTA, informează Agerpres.

Lukaşenko a susţinut că, de fapt, opoziţia ''autoexilată'' este cea care îi trimite pe belaruşi la moarte.

''N-avem ce face acolo în Ucraina. Nu avem nevoie să trimitem oameni acolo ca să lupte'', a insistat el.

EFE notează că, pe parcursul invaziei ruse în Ucraina, Belarusul s-a situat de partea preşedintelui rus Vladimir Putin şi şi-a pus la dispoziţie teritoriul pentru lansarea de atacuri împotriva Kievului.

Separat, Lukaşenko a mai anunţat că Belarus şi Rusia au ajuns la un acord în privinţa creării unei constelaţii comune de sateliţi, inclusiv militari.

''Am căzut de acord cu Rusia să creăm o constelaţie comună de sateliţi în spaţiu. Nu sunt doar în scopuri militare. Rusia e uriaşă. Şi am reuşit să facem parte din acest program şi să creăm această constelaţie de sateliţi împreună cu ruşii'', a insistat el.

Lukaşenko a susţinut că ţara sa este pregătită ''pentru ceva mai mult decât să lanseze pe cineva în spaţiu, (este pregătită) pentru lansarea propriului nostru cosmonaut''.

Rusia desfăşoară în Belarus rachete hipersonice de tip Kinjal

Rusia a desfăşurat în Belarus trei avioane de vânătoare de tip MiG-31K, dotate cu rachete hipersonice de tip Kinjal - un vector care poate lovi în câteva minute orice capitală europeană, inclusiv cu un focos nuclear, scrie News.ro.

Avionul de tip MiG-31K, cu două locuri, poate zbura cu o viteză de 3 200 de kilometri pe oră.

Racheta de tip Kinjal, care poate depăşi o viteză de 11.000 de kilometri pe oră, este aproape imposibil de interceptat.

Miza strategică a acestei desfăşurări a Moscovei în Belarus nu este însă evidentă, în contextul în care Forţele Spaţiale ruseşti (VKS) dispun, începând din august 2022, de două aeronave de tip MiG-31K şi de rachete de tip Kinjal în enclava Kaliningrad, pe teritoriul european.

Kremlinul marchează, de fapt, prin această măsură simbolică, o cooperare de nezdruncinat cu aliatul său belarus, pe al cărui teritoriu preşedintele rus Vladimir Putin îl foloseşte drept bază din spatele liniei frontului în ofensiva din Ucraina.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Opozanții din Rusia se întâlnesc în Polonia pentru a pune la cale înlăturarea regimului Vladimir Putin

Lideri ai opoziţiei prodemocratice ruse se reunesc în Congres, între 5 şi 7 noiembrie, în localitatea poloneză Jablonna, situată la nord-est de Varşovia, cu scopul de a crea alternativa la regimul Vladimir Putin şi de a stabili democraţia în Rusia.

Joe Biden promite să „elibereze Iranul”: „Nu vă faceți griji”

Președintele american Joe Biden a promis să "elibereze" Iranul și a afirmat că protestatarii care scandează împotriva guvernului țării vor reuși în curând să se elibereze singuri.

Iranul recunoaște că a furnizat drone Rusiei, înainte de invazia din Ucraina

Iranul a recunoscut sâmbătă în premieră că a furnizat drone Rusiei.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.