Locuințele liderilor din Congresul SUA, vandalizate. În fața casei lui Nancy Pelosi a fost găsit și un cap de porc
Locuinţele principalilor lideri ai Congresului american au fost vandalizate, în atacuri separate cu graffiti care au părut să vizeze eşecul Capitoliului de a aproba cecuri de stimulare mai consistente pentru americani după pandemia de COVID-19.
Casa liderului majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, din Louisville, Kentucky, şi reşedinţa din San Francisco a preşedintei democrate a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, au fost inscripţionate cu mesaje furioase, iar în faţa casei acesteia a fost găsit şi un cap de porc.
Secţia de investigaţii speciale a poliţiei locale este însărcinată cu ancheta, potrivit NBC News.
Mitch McConnell a numit aceste graffiti un "acces de furie radicală". "Nu există loc în societatea noastră pentru vandalism şi politica fricii", a adăugat el.
Aceste acte de vandalism intervin după o intensă dezbatere cu privire la planul de relansare american de aproximativ 900 de miliarde de dolari pentru a face faţă pandemiei de COVID-19, adoptat de parlamentari şi apoi semnat de preşedintele Donald Trump la sfârşitul lunii decembrie, după câteva zile de rezistenţă.
Republicanii din Congres au blocat propunerea democraţilor de a tripla valoarea cecurilor ce vor fi trimise celor mai vulnerabili americani ca parte a acestui nou pachet de stimulare, la 2.000 de dolari per adult în loc de 600 de dolari, o creştere susţinută totuşi de preşedintele republican în exerciţiu Donald Trump.
"Senatul nu se va lăsa intimidat pentru a scoate în grabă mai multe fonduri împrumutate, care vor intra în mâinile prietenilor bogaţi ai democraţilor care nu au nevoie de acest ajutor", a declarat Mitch McConnell ziariştilor miercuri.
McConnell a apreciat, de asemenea, că este vorba de "socialism pentru cei bogaţi", întrucât cecurile vor merge şi "către gospodării care nu şi-au pierdut locurile de muncă sau veniturile".
Noii parlamentari americani își preiau duminică mandatele
Noii parlamentari aleşi la alegerile din 3 noiembrie îşi preiau funcţia duminică la ora locală 12:00 (17:00 GMT) şi, la scurt timp după aceea, Camera Reprezentanţilor va începe votarea pentru alegerea preşedintelui, care ar putea dura mai multe ore.
Pelosi, în vârstă de 80 de ani, aspiră să fie realeasă şi nu are niciun adversar. Ea s-ar putea confrunta totuşi cu două probleme: posibilitatea ca unii democraţi să rupă rândurile şi riscul ca alţii să aleagă să nu meargă la Washington D.C. din cauza pandemiei de COVID-19, scrie EFE.
De când au început restricţiile legate de pandemie în luna martie, zeci de parlamentari democraţi au lipsit fizic din Camera Reprezentanţilor.
În luna mai, camera inferioară şi-a schimbat regulile pentru a permite votul de la distanţă, iar aproximativ 100 de parlamentari democraţi, unii dintre ei în vârstă, au folosit această opţiune.
Cu toate acestea, duminică, parlamentarii vor trebui să vină personal, deoarece este vorba de a-şi prelua locurile şi pentru că modificările de reglementare necesare pentru a permite votarea la distanţă nu sunt programate până luni.
Pe de altă parte, unii democraţi şi-au exprimat în mod privat frustrarea faţă de conducerea lui Pelosi, dar temperamentele sunt mult mai calme decât în 2019, când a fost aleasă preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, a declarat pentru EFE o sursă familiarizată cu dezbaterea internă.
Dacă realegerea lui Pelosi eșuează, democrații intră în haos
Potrivit acestei surse, temperamentele sunt mai calme deoarece se aşteaptă ca Pelosi să părăsească preşedinţia Camerei Reprezentanţilor în doi ani, aşa cum a promis în 2019 sub presiunea aripii de stânga a partidului, care cerea o conducere mai tânără.
După alegerile din 3 noiembrie 2019, democraţii dispun în Camera Reprezentanţilor de cea mai slabă majoritate pe care un partid a avut-o în ultimii 20 de ani.
Ei au pierdut zece locuri, însă au o majoritate de 222 de deputaţi în camera inferioară, în timp ce republicanii au câştigat 15 locuri noi, având în total 211 reprezentanţi.
Pentru a fi realeasă, Pelosi are nevoie de 218 voturi din cele 222 ale democraţilor din Camera Reprezentanţilor, în cazul în care toţi deputaţii participă la sesiunea de duminică.
Funcţia de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor este a treia în ierarhia conducerii statului, după cea de vicepreşedinte.
Dacă realegerea lui Pelosi eşuează, Partidul Democrat ar intra în haos încercând să găsească un nou lider şi asta ar împiedica sesiunea crucială din 6 ianuarie, când ambele camere ale Congresului vor trebui să ratifice victoria lui Joe Biden în faţa preşedintelui în exerciţiu, Donald Trump, ultimul pas în procesul de certificare a rezultatului electoral.
În mod normal aceasta ar fi o simplă formalitate, dar anul acesta a câştigat o importanţă mai mare datorită presiunii din partea lui Trump, care refuză să recunoască rezultatul alegerilor, susţinând fără dovezi că au existat fraude.
