Război în Ucraina, ziua 100. Un soldat voluntar francez a fost ucis în luptă, au anunțat autoritățile din Hexagon

Șeful regiunii estice Luhansk afirmă că forțele ucrainene au recucerit aproximativ 20% din teritoriul pe care l-au pierdut în orașul Severodonețk

"Dacă înainte situația era dificilă, procentul deținut de Rusia era undeva în jur de 70%, acum i-am împins deja înapoi cu aproximativ 20%", a declarat Serhiy Haidai la televiziunea națională, potrivit BBC.

BBC precizează că nu a reușit să verifice în mod independent această afirmație.

Un cetăţean francez a fost ucis în războiul din Ucraina, a anunţat Quai d'Orsay. Bărbatul se alăturase voluntarilor străini veniţi să lupte împreună cu ucrainenii, potrivit Le Figaro, citată de News.ro.

Un francez a fost ucis "în lupte" în Ucraina, a anunţat, vineri, Ministerul francez al Afacerilor Externe, la 100 de zile de la debutul invaziei ruseşti. "Transmitem condoleanţele noastre familiei sale", a arătat Quai d'Orsay.

Conform unei surse chestionate de AFP, bărbatul era "un combatant plecat ca voluntar". Identitatea bărbatului nu a fost comunicată şi nici locul unde şi-a pierdut viaţa. Postul de radio francez Europe 1 a vorbit joi despre un "prim luptător francez" ucis în Ucraina, "rănit mortal de tiruri de artilerie" în regiunea Harkov (nord-est). "Tânărul se alăturase legiunii internaţionale de apărare a Ucrainei şi participa la lupte împotriva armatei ruse", potrivit Europe 1.

Joe Biden, președintele SUA, afirmă că este de părere că va fi necesară o "înțelegere negociată" pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina.

Întrebat dacă Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei o parte din teritoriul său pentru a pune capăt războiului și a aduce pacea în regiune, Biden a declarat că politica sa continuă să fie aceea că „SUA nu vor lua nicio decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina”.

Liderul american a spus că "este teritoriul lor" și "nu am de gând să le spun ce ar trebui sau nu să facă", potrivit Al Jazeera.

Consiliul federal executiv elvețian a confirmat, vineri, decizia, după ce Danemarca a cerut Elveției să transfere Ucrainei 22 de transportoare blindate pe roți Piranha III pe roți, de fabricație elvețiană, pe care danezii le-au obținut și le-au depozitat în Germania.

Hotărârea vine, de asemenea, în contextul în care guvernul elvețian a anunțat că va permite transferul anumitor echipamente militare către Germania și Marea Britanie, deoarece acestea își fac provizii pe care le-au trimis anterior Ucrainei.

Legea elvețiană privind echipamentele de război, cunoscută și sub numele de "legea neutralității" a țării, interzice transferul de sisteme de armament, muniție și alte materiale de război fabricate în Elveția către țările care sunt implicate în conflicte internaționale.

Țara a refuzat anterior o solicitare germană de a trimite Ucrainei muniție de 35 mm de fabricație elvețiană pentru tunurile antiaeriene Gepard, notează The Guardian.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, vineri, că politicile energetice ale țărilor europene vor duce la o criză energetică, făcând, astfel, referire la ultimul pachet de sancțiuni care vizează industria petrolieră și a gazelor naturale din Rusia.

Comentând cele mai recente îngrijorări legate de criza alimentară, Putin a mai precizat că aceste probleme s-au dezvoltat cu mult înainte de „operațiunea specială” din Ucraina, mai exact de la începutul pandemiei. În plus, el a subliniat că situația globală a îngrășămintelor din cauza sancțiunilor se va înrăutăți, iar prețurile alimentelor nu vor face decât să crească.

În același timp, Putin a negat că Rusia ar bloca exportul de cereale ucrainene, subliniind că în Ucraina există zeci de nave străine și că Moscova ar fi pregătită să crească producția de grâu la 50 de milioane de tone, anunță baha.com.

Atacurile rusești continuă să lovească Harkov, în nord-estul Ucrainei.

Guvernatorul Oleh Synyehubov a raportat pe Telegram că doi civili au fost răniți de bombardamente - o afirmație pe care BBC nu a verificat-o în mod independent.

În primele luni ale războiului, orașul - al doilea ca mărime din Ucraina - a fost supus unui bombardament intens, blocurile turn fiind distruse

Dar în aprilie și mai, forțele ucrainene au reușit să pună pe fugă trupele Kremlinului. Cu toate acestea, orașul rămâne în raza de acțiune a artileriei rusești, iar bombardamentele continuă. 

Gigantul din industria hotelieră Marriott International a anunțat că își va suspenda operațiunile din Rusia, după mai bine de 25 de ani de activitate în această țară.

"Rămânem concentrați pe grija față de asociații noștri din Rusia", a declarat compania.

Măsura a fost luată după ce, la 10 martie, a decis să întrerupă deschiderea viitoarelor hoteluri și toate dezvoltările și investițiile viitoare în hoteluri din Rusia, potrivit Al Jazeera.

Ministrul indian de externe a apărat, vineri, importurile de petrol indian din Rusia în cadrul forumului GLOBSEC de la Bratislava, spunând că este necesar să fim "imparțiali", potrivit CNN.

"Cumpărarea de gaz rusesc nu finanțează războiul? Doar banii indieni și petrolul care vine în India finanțează războiul, dar nu și gazul care vine în Europa finanțează războiul? Haideți să fim puțin imparțiali aici", a declarat ministrul afacerilor externe, S. Jaishankar, în timpul unei reuniuni anuale privind politica externă indiană în Indo-Pacific.

India și-a apărat în repetate rânduri importurile de petrol din Rusia și a justificat creșterea importurilor de petrol pentru acest an. Jaishankar a confirmat că importurile de petrol ale Indiei au crescut de cel puțin nouă ori între 2021 și 2022.

"Dacă țările din Europa, Occident și Statele Unite sunt atât de îngrijorate, de ce nu permit petrolului iranian să intre pe piață? De ce nu permit petrolului venezuelean să intre pe piață? Au stors orice altă sursă de petrol pe care o avem", a adăugat el.

Poziția Indiei vine în urma interdicției parțiale a importurilor de petrol rusesc anunțate luni de Uniunea Europeană. 

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a condamnat, vineri, decretele prezidențiale ruse care simplifică procesul de acordare a cetățeniei ruse cetățenilor ucraineni din regiunile Herson și Zaporojie. El a declarat că UE nu va recunoaște pașapoartele.

"Uniunea Europeană condamnă cu fermitate orice încercare a Rusiei de a înlocui administrațiile ucrainene alese în mod democratic și legitime. Uniunea Europeană condamnă, de asemenea, încercările de a introduce rubla rusească ca monedă paralelă cu grivna ucraineană, precum și încercările de a impune programe școlare și materiale educaționale rusești și de a schimba limba de predare în școlile din acele părți ale regiunilor Herson și Zaporojie care se află în prezent sub controlul ilegal al forțelor armate rusești invadatoare", a declarat Borrell, adăugând că aceste acțiuni reprezintă "o încălcare clară a dreptului internațional, a Cartei ONU și a Constituției Ucrainei", potrivit Baha.com.

Rusia a acuzat Germania că dezechilibrează securitatea europeană prin "remilitarizare", în contextul în care Berlinul încearcă să își sporească cheltuielile militare ca răspuns la invazia Moscovei.

Cancelarul Olaf Scholz a declarat că Berlinul va avea în curând cea mai mare armată convențională dintre membrii europeni ai NATO.

„Percepem declarația cancelarului german ca pe o nouă confirmare a faptului că Berlinul a stabilit un curs pentru o remilitarizare accelerată a țării. Cum s-ar putea sfârși acest lucru? Din păcate, acest lucru este bine cunoscut din istorie", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.

Scholz s-a angajat în februarie să majoreze puternic cheltuielile pentru apărare și să pompeze 100 de miliarde de euro în forțele armate germane, marcând o schimbare majoră de politică pentru armată după decenii de uzură după încheierea Războiului Rece. Politicienii ar urma să voteze vineri planul de cheltuieli, anunță Al Jazeera.

Ucraina precizează că nu intenționează să folosească sistemele avansate de rachete cu lansare multiplă pe care le primește de la SUA pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

Consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak a declarat că țara sa duce un război defensiv - spunând că țările care au furnizat Ucrainei echipamente "știu unde sunt folosite armele lor".

Săptămâna aceasta, SUA a confirmat că trimite patru unități avansate în Ucraina. Cunoscute sub numele de HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), acestea vor folosi muniții ghidate cu precizie pentru a lovi ținte aflate la o distanță de până la 45 de mile (72 km).

Antrenamentul în afara Ucrainei va dura aproximativ trei săptămâni, deci nu vor fi operaționale - în luptă - pentru o vreme.

Rachetele HIMARS cu cea mai mare rază de acțiune pot lovi ținte aflate la 180 de mile distanță. Dar acestea nu vor fi trimise în Ucraina, pe fondul îngrijorărilor Washingtonului cu privire la rachetele care ar putea ateriza pe teritoriul rusesc, potrivit BBC.

ONU a transmis că va trimite trei experți în drepturile omului în Ucraina, luna aceasta, pentru a investiga presupusele abuzuri.

Aceștia vor vizita mai multe zone, inclusiv Liov, Kiev, Harkov și Sumî, din 7 până în 16 iunie.

Ei se vor întâlni cu victime, martori și oamenii care au fost strămutați, dar și cu oficiali din guvern.

Liderul Belarusului Alexander Lukașenko a declarat că țara sa este pregătită să discute despre posibilul tranzit al cerealelor Ucrainei prin Belarus, scrie ziarul local „Belarus Today”.

„Acum toată lumea caută logistică... Bine, putem vorbi”, a spus acesta.

„Nu ne deranjează: aduceți-o prin Belarus, dar trebuie să existe compromisuri”.

NATO ar trebui să ia în considerare aderarea Ucrainei ”de facto” ca membru al alianţei în contextul elaborării strategiei Alianţei Nord-Atlantice pentru următorii 10 ani la summitul din luna iunie, a declarat, vineri, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, relatează Reuters.

”Cred că dacă vorbim despre aderarea Ucrainei la NATO, de facto, nu de jure, ar putea fi ideea bună în această strategie”, a declarat Reznikov printr-o videoconferinţă la Forumul Globsec 2022 de la Bratislava.

”Ucraina va fi, de asemenea, parte a strategiei, pentru că suntem şi parte din Flancul Estic al Europei, Flancul Estic al ţărilor NATO, Flancul Estic al UE”, a adăugat el.

Reznikov a subliniat că toate ţările ar avea de câştigat în acest caz.

Rusia își va continua „operațiunea militară specială” în Ucraina până când scopurile sale vor fi atinse, a transmis purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Unul dintre cele mai importante obiective ale operațiunii este acela de a proteja oamenii din regiunile Luhansk și Donețk. Au fost luate măsuri pentru a asigura protecția lor, iar anumite rezultate au fost atinse”, a spus acesta.

Într-o declarație menită să marcheze 100 de zile de la începutul războiului, directorul general al Crucii Roșii a transmis: „Ar fi greu de exagerat impactul pe care conflictul armat internațional din Ucraina l-a avut asupra civililor în ultimele 100 de zile... Case, școli și spitale au fost distruse, iar civilii au suferit ororile conflictului, cu vieți pierdute și familii despărțite”.

De asemenea, acesta a cerut acces la toți prizonierii de război. Potrivit Convenției de la Geneva, Crucea Roșie are dreptul de a vizita prizonierii de război oriunde ar fi ținuți.

Crucea Roșie de obicei rămâne neutră, astfel că aceste declarații sunt puternice și îngrijorătoare.

Uniunea Europeană a aprobat, vineri, oficial al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Pachetul include un embargo complet asupra ţiţeiului rusesc şi produselor petroliere transportate pe mare, sancţiuni care vizează băncile şi televiziunile ruse. De asemenea, UE impune noi sancţiuni împotriva Belarusului.

Războiul în Ucraina "nu va avea niciun câştigător", a apreciat coordonatorul Naţiunilor Unite în această ţară vineri, a 100-a zi a conflictului, relatează AFP.

"Acest război nu are şi nu va avea niciun câştigător", a afirmat Amin Awad într-un comunicat.

"Avem nevoie de pace. Războiul trebuie să înceteze", a îndemnat responsabilul ONU, în timp ce negocierile între Kiev şi Moscova sunt în impas de mai multe săptămâni.

Procurorii care investighează cazuri cu privire la crimele de război din Ucraina examinează, de asemenea, acuzaţiile de deportare forţată a copiilor în Rusia de la începutul invaziei, deoarece încearcă să argmenteze o acuzaţie de genocid, a declarat procurorul general ucrainean, Irina Venediktova, pentru Reuters.

Procurorul general ucrainean Irina Venediktova, care supraveghează mai multe anchete privind crimele de război în Ucraina, a declarat că există ”peste 20 de cazuri de transfer forţat de oameni” în Rusia din diferite regiuni din Ucraina de la începutul invaziei pe 24 februarie.

”Încă din primele zile ale războiului, am început acest caz referitor la genocid”, a declarat Venediktova pentru Reuters.

Ea a spus că, pe fondul haosului şi distrugerii provocate de atacul Moscovei, concentrarea pe deportarea copiilor a oferit cea mai bună modalitate de a asigura dovezile necesare pentru conformarea cu definiţia legală a genocidului.

”De aceea, acest transfer forţat al copiilor este foarte important pentru noi”, a subliniat ea.

Venediktova a refuzat să ofere un număr exact al victimelor care fost transferate forţat. Cu toate acestea, însărcinata cu drepturile omului în Parlamentul ucrainean, Liudmila Denisova, a declarat la mijlocul lunii mai că Rusia a relocat peste 210.000 de copii în timpul conflictului, din cei peste 1,2 milioane de ucraineni despre care Kievul a spus că au fost deportaţi împotriva voinţei lor.

Armata ucraineană a declarat vineri că a reuşit să-şi menţină poziţiile la Severodoneţk, oraş strategic important în regiunea Lugansk, în cursul nopţii, relatează dpa.

"Luptele continuă în centrul oraşului Severodoneţk" , a indicat Statul Major al forţelor armate ucrainene în raportul său zilnic asupra evoluţiei situaţiei de pe front, adăugând că forţele ruse bombardează continuu poziţiile ucrainene din oraş, precum şi în suburbiile acestuia Borivsk şi Ustinovka şi în oraşul Lisiceansk de peste râul Siverski Doneţ.

Flota rusă din Pacific a lansat o serie de exerciții de o săptămână la care vor participa peste 40 de nave și până la 20 de avioane, potrivit agențiilor ruse de presă care citează Ministerul Apărării.

Exercițiile vor avea loc din 3 până în 10 iunie și vor include, printre altele, „grupuri de nave și aviația navală care vor participa la operațiuni de căutare a submarinelor inamice”.

Peste 90% din teritoriul regiunii Luhansk este controlat de ruși, a transmis Ministerul britanic al Apărării.

„Rusia obține acum succes tactic în Donbas.

Rusia controlează peste 90% din regiunea Lugansk și este probabil să finalizeze controlul în următoarele două săptămâni. Rusia a obținut aceste succese tactice recente cu costuri semnificative de resurse și prin concentrarea forței și a focurilor pe o singură parte a campaniei generale”, se arată în comunicat.

Militarii ruşi au ucis, joi, trei civili şi au rănit alţi nouă în regiunea Doneţk, transmite Ukrinform.

"Pe 2 iunie, ruşii au ucis trei civili în regiunea Doneţk: doi în Avdiivka şi unul în Staryi Karavan. Alte nouă persoane au fost rănite", a postat pe Telegram şeful administraţiei militare regionale din Doneţk, Pavlo Kyrylenko.

În prezent, este imposibil de stabilit numărul exact al victimelor din Mariupol şi Volnovakha, a precizat el. 

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, anunţă că armata a avut ”unele succese” în luptele din Severodonetsk”, unde situaţia este cea mai grea. ”Multe oraşe se confruntă cu un puternic atac rusesc”, afirmă Zelenski, precizând că întregul teritoriu ocupat temporar ”este acum o zonă de catastrofă totală”.

”Situaţia din Donbas nu s-a schimbat semnificativ în decurs de o zi. Am avut unele succese în luptele din Severodonetsk. Dar este prea devreme pentru a ne pronunţa. Situaţia de acolo este cea mai grea acum. La fel ca şi în oraşele şi comunităţile din apropiere - Lysychansk, Bakhmut şi altele. Multe oraşe se confruntă cu un puternic atac rusesc”, a afirmat preşedintele.  

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că, în cele din urmă, ”lumea renunţă la petrolul rusesc”, referindu-se la al şaselea pachet de sancţiuni pe care UE l-a anunţat împotriva Rusiei. ”Realizarea acestui lucru este foarte dificilă”, afirmă preşedintele. În plus, el a vorbit despre sistemele HIMARS pe care Ucraina le va primi de la SUA, arme care ”vor ajuta cu adevărat la salvarea vieţilor”.

Mai multe detalii AICI.

Forţele ucrainene susţin că au făcut progrese semnificative în timpul unei ofensive împotriva poziţiilor ruseşti din regiunea sudică ocupată Kerson, transmite CNN.

"În regiunea Herson, forţele armate au eliberat 8 kilometri (aproximativ 5 mile) de teritoriu ocupat", a postat, joi târziu, pe Telegram unitatea de apărare teritorială AZOV Dnipro. 

Unii soldaţi ruşi refuză să se întoarcă să lupte în Ucraina din cauza experienţelor trăite în linia întâi la începutul invaziei, potrivit avocaţilor şi activiştilor ruşi pentru drepturile omului. Un astfel de soldat a declarat, pentru BBC, că nu vrea să se întoarcă pentru a ”ucide şi a fi ucis”.

"Nu vreau să mă întorc [în Ucraina] pentru a ucide şi a fi ucis", declară, pentru BBC, un soldat rus care a petrecut cinci săptămâni luptând în Ucraina la începutul acestui an.

Serghei spune că este traumatizat de experienţa sa din Ucraina.

"Credeam că suntem armata rusă, cea mai super-duioasă din lume", spune tânărul cu amărăciune, afirmând că se aştepta de ei să opereze fără nici măcar echipamente de bază, cum ar fi dispozitivele de vedere pe timp de noapte, spune el.

"Eram ca nişte pisoi orbi. Sunt şocat de armata noastră. Nu ar costa mult să ne echipăm. De ce nu s-a făcut acest lucru?", a mai afirmat tânărul. 

Telespectatorii din Rusia văd doar versiunea Kremlinului despre evenimentele din Ucraina, transmite BBC, care a realizat o analiză care relevă cum s-a modificat în presa rusească acoperirea evenimentelor din Ucraina.

BBC a realizat o monitorizare despre ”cum a relatat televiziunea rusă cele 100 de zile de conflict”.

”Telespectatorii din Rusia văd doar versiunea Kremlinului despre evenimentele din Ucraina. La începutul invaziei, nici măcar nu li s-a spus că este vorba de un război”, transmite BBC.

Între timp, narativul s-a schimbat.

”Acum, talk-show-urile stridente care domină programele spun în mod repetat că Moscova se confruntă cu un al Treilea Război Mondial cu Occidentul”, mai relevă analiza BBC.