Criza din Ucraina. Ambasador rus: Moscova vrea răspunsuri separate despre Ucraina ale statelor NATO şi OSCE

Citește în acest articol:

►Kremlinul afirmă că sporirea efectivelor americane alimentează tensiunile în Europa

►Aurescu: Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

►Ucraina riscă strămutări în masă ale populaţiei în cazul intensificării luptelor în est

Citește și

Noi imagini din satelit arată extinderea dispozitivului militar rus la granițele Ucrainei, inclusiv în Crimea

►Ministrul apărării rus este prezent în Belarus pentru exerciţiile militare comune

►Preşedintele Emmanuel Macron discută joi la telefon cu omologii rus, ucrainean şi polonez

►Kremlin: Desfăşurarea trupelor americane în Europa dovedeşte Rusiei că are motive de îngrijorare

►Erdogan vizitează Ucraina sperând să joace rol de mediator cu Rusia

Iată cele mai noi informații legate de criza din Ucraina:

UPDATE 19:30 Rusia închide şi interzice Deutsche Welle şi lansează proceduri în vederea recunoaşterii DW drept ”agent străin”, după interzicerea RT în Germania

Rusia a ordonat închiderea biroului local al radioteleviziunii internaţionale germane Deutsche Welle (DW) şi a interzis programele acesteia, ca represalii faţă de interzicerea postului rus RT de a difuza în Germania, relatează AFP.

Ministerul rus de Externe enumeră joi într-un comunicat ”măsurile de retorsiune adoptate de Moscova”, şi anume ”închiderea biroului” local al Deutsche Welle, ”retragerea acreditărilor tuturor angajaţilor” acestui birou şi ”întreruperea emisiunilor” acestuia pe teritoriul rus.

Ministerul anunţă, de asemenea, lansarea unei proceduri vizând recunoaşterea Deutsche Welle drept ”agent străin”, o etichetă infamantă şi controversată aplicată mai multor instituţii de presă ruseşti care critică puterea.

Potrivit diplomaţiei ruse, sancţiuni sunt de asemenea prevăzute împotriva unor ”reprezentanţi ai structurilor de stat şi publice germane implicate în restrângerea difuzări RT”.

Ministerul precizează că aceste măsuri reprezintă doar o ”primă etapă” a represaliilor Moscovei şi ameninţă cu alt răspuns ”în timp util”.

Aceste sancţiuni sunt impuse în urma interzicerii - de către autoritatea germană de reglementare ZAK - a postului rus RT să difuzeze în limba germană pe site şi pe o aplicaţie mobilă.

Difuzarea prin satelit a RT a fost întreruptă în decembrie, la solicitarea autortăţilor germane.

ZAK a precizat că ”autorizarea necesară” difuzării RT nu a fost ”nici cerută şi nici acordată”, însă Moscova consideră că aceste măsuri sunt ”motivate de consideraţii politice”.

Inaugurat în 2005 sub numele de ”Russia Today”, postul RT - finaţat de statul rus - s-a dezvoltat prin difuzori şi site-uri în mai multe limbi - engleză, franceză, spaniolă, germană şi arabă.

Considerat un instrument de propagandă al Kremlinului în lume, postul a creat controverse în mai multe ţări.

UPDATE 19:00 Moscova vrea răspunsuri separate despre Ucraina ale statelor NATO şi OSCE, afirmă un ambasador rus

 Rusia doreşte ca statele membre ale NATO şi OSCE să-i transmită fiecare poziţia cu privire la Ucraina separat de aceste organizaţii, a declarat joi ambasadorul rus în Spania, Iuri Korceaghin, potrivit agenţiei EFE.

Vorbind la o conferinţă de presă la Madrid, diplomatul rus a spus că ministrul de externe rus Serghei Lavrov le-a trimis acestor ţări scrisori, cu solicitarea să răspundă fiecare în parte, dincolo de poziţia organizaţiilor în care sunt membre.

Potrivit ambasadorului rus, chiar dacă ţări precum Spania fac parte din aceste organizaţii, ele au de asemenea ''obligaţii'' de îndeplinit în relaţiile lor bilaterale cu Rusia, întrucât ''trebuie respectat tot ce este semnat''.

Rusia ''se simte ameninţată'' de acţiuni precum cea a SUA de trimitere de armament în Ucraina, a continuat ambasadorul rus, care a criticat şi decizia ţării unde este acreditat, Spania, de a trimite o navă militară în Marea Neagră.

El a calificat în acest context drept o ''născocire'' ideea că Rusia va ataca Ucraina şi care s-a inflamat pentru a crea o senzaţie de ''panică'' asupra unui război iminent.

În opinia ambasadorului rus, această criză are în fundal un ''interes economic, comercial'' al Statelor Unite de a vinde Europei gaze naturale lichefiate în detrimentul furnizării de gaze ruseşti.

Pe de altă parte, şeful misiunii diplomatice ruse în Spania a negat că Rusia ar fi cea care a scurs în presă documente cu răspunsurile SUA la cererile Rusiei privind arhitectura de securitate europeană.

Cotidianul spaniol El Pais a publicat miercuri fotografii cu aceste documente, fără să precizeze cum le-a obţinut.

Textele publicate confirmă că Washingtonul a respins cererile Moscovei de a sista orice eventuală nouă extindere a NATO şi de retragere a trupelor Alianţei din statele est-europene care au aderat la aceasta începând din 1997, SUA propunând în schimb Rusiei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Moscova prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.

UPDATE ora 12.35 Dislocarea de noi efective militare americane în Europa de Est duce la escaladarea tensiunilor în regiune, a comunicat joi Kremlinul, după ce Washingtonul a anunţat că va trimite încă 3000 de militari în Polonia şi România, transmite Reuters.

"Face constant apel la partenerii noştri americani să înceteze să alimenteze tensiunile", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în opinia căruia "îngrijorarea Rusiei este clară şi perfect justificată".

UPDATE ora 12.10 Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că actuala criză de securitate "este despre securitatea spaţiului euro-atlantic" în ansamblul său, arătând că statele aliate trebuie să se continue să se coordoneze cu privire la măsurile concrete, astfel încât să se obţină o dezescaladare a situaţiei.

"Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a spus Bogdan Aurescu, în conferinţa comună cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian.

Ministrul Bogdan Aurescu a găzduit o rundă de consultări, în format hibrid, a miniştrilor afacerilor externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez pentru Europa şi afaceri externe, Jean-Yves Le Drian. La reuniune a participat şi ministrul de externe din Ucraina.

UPDATE ora 11.30 Până la două milioane de persoane care trăiesc în apropiere de linia frontului din estul Ucrainei riscă să fie strămutate în cazul intensificării luptelor, a alertat joi Consiliul norvegian pentru refugiaţi, informează AFP.

"Vieţile şi securitatea a milioane de persoane din estul Ucrainei sunt în suspans, în condiţiile în care ne aşteptăm la un progres politic pentru a ieşi din acest impas", a subliniat secretarul general al acestui ONG, Jan Egeland, într-un comunicat. "Nu trebuie să subestimăm suferinţa umană pe care o generează un conflict reaprins, aceasta ar creşte numărul de victime civile, ar suscita strămutări masive şi ar cauza o creştere a nevoilor umanitare", a spus el.

UPDATE ora 11.15 Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a sosit joi în Belarus pentru a verifica pregătirile militarilor ruşi şi belaruşi în vederea exerciţiilor comune de luna aceasta, transmite agenţia Interfax, preluată de Reuters.

Şoigu se va întâlni şi cu preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a anunţat Ministerul Apărării de la Moscova.

Activităţile militare ale Rusiei sunt urmărite cu atenţie de Occident, în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Concentrarea de trupe ruse la frontierele ucrainene a provocat îngrijorare privind o posibilă invazie.

În vederea exerciţiilor din 10-20 februarie, Rusia a dislocat efective şi echipamente militare neprecizate în Belarus, care are de asemenea graniţă cu Ucraina.

UPDATE ora 11.05 Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea joi o activitate diplomatică intensă pe tema crizei dintre Moscova şi Kiev, urmând să poarte convorbiri telefonice cu omologii săi din Rusia, Vladimir Putin, Ucraina, Volodimir Zelenski, şi Polonia, Andrzej Duda, după ce miercuri seară a discutat şi cu preşedintele american Joe Biden, transmite EFE.

În discuţia cu Biden, cei doi lideri au căzut de acord că este nevoie să se profite de progresele făcute săptămâna trecută în cadrul aşa-numitului format Normandia (la care participă Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania) pe tema conflictului din regiunea separatistă ucraineană Donbas.

Progresele constau în principal într-un "sprijin necondiţionat pentru încetarea focului" şi în convocarea unei noi reuniuni de consilieri diplomatici ai celor patru ţări participante la acest format în termen de circa 10 zile la Berlin, după modelul discuţiei organizate săptămâna trecută la Paris, potrivit Palatului Elysee.

Macron a discutat deja separat cu Putin şi cu Zelenski în data de 28 ianuarie, însă o va face din nou joi după-amiază, păstrând aceeaşi ordine.

Înainte de aceasta, preşedintele francez va discuta la prânz cu Duda, un partener european deosebit de sensibil în această criză, datorită poziţiei sale geografice, învecinându-se atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, şi din cauza reticenţelor sale istorice faţă de tot ceea ce vine de la Moscova, notează EFE.

UPDATE ora 08.50 Desfăşurarea trupelor americane în Europa arată Rusiei că are motive de îngrijorare, i-a declarat, miercuri, lui Matthew Chance de la CNN purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, scrie agenţia TASS.

„SUA continuă de facto să crească tensiunea în Europa”, a spus Peskov, adăugând că desfăşurarea reprezintă „cea mai bună dovadă că noi, Rusia, avem motive evidente de a fi îngrijoraţi”.

Miercuri, Pentagonul a anunţat desfăşurări suplimentare militare americane în Europa de Est.

Acestea vor include aproximativ 2.000 de soldaţi americani în Polonia şi alte câteva mii în ţările din sud-estul NATO, inclusiv în România.

UPDATE ora 08.40 Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita, joi, pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză, potrivit Reuters.

Oficialul turc a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.

Rusia a negat orice plan de a invada Ucraina pe fondul îngrijorării multor naţiuni occidentale cu privire la formarea a peste 100.000 de trupe în apropierea graniţei, dar a cerut garanţii de securitate majore din partea Occidentului.

Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.

Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.

Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.

„Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.

---

Între timp, se fac în continuare eforturi la nivel diplomatic pentru a calma situația de la granița Ucrainei. Cancelarul Germaniei a anunțat că va face o vizită la Moscova pentru a discuta cu Putin.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, se declară îngrijorat de situație, dar speră ca prin discuții să aducă Moscova mai aproape de Washington și de Occident.

Oficialii din cadrul Ministerului rus de Externe au catalogat decizia Statelor Unite de a trimite trupe în România și Polonia drept o măsură „nejustificată, distructivă, care creşte tensiunile militare”.

Casa Albă spune că perioada de ședere a trupelor americane în Europa de Est depinde de comportamentul Rusiei din următoarea perioadă.

Rusia nu pune mare preț pe diplomația britanică

Jen Psaki, purtătoare de cuvant la Casa Albă: „Prezența trupelor nu este permanentă, nu avem intenția de a le menține permanent. Mai mult, avem deja trupe în toate aceste țări în care vom face o suplimentare acum. Dacă Rusia decide să dezescaladeze conflictul, să facă pași în acest sens, asta va avea un impact asupra poziției trupelor în alte părți din regiune”.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a mai declarat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca fiind „iminentă” - un termen prin care s-a transmis un mesaj diferit față de ceea ce-și dorea administrația Biden.

După discuțiile telefonice avute cu Putin, președintele Franței se arată tot mai preocupat de situația de la granița Ucrainei.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Evident, sunt foarte îngrijorat de situația din teren. Am avut multe discuții în ultimele zile cu omologii mei europeni, cu președintele Putin, cu președintele Zelenskiy”.

Emmanuel Macron a mai precizat că nu exclude o deplasare la Moscova, însă totul va depinde de progresul discuţiilor din următoarea perioadă.

Și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a reușit să discute, miercuri, la telefon cu Putin după trei zile de încercări. Potrivit unor surse oficiale, cei doi au convenit asupra necesităţii de a ajunge la o soluţionare „paşnică” a crizei ucrainene. Numai că un înalt diplomat rus a spus că Rusia nu pune mare preț pe diplomația britanică.

Dmitry Polyanskiy, ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU: „Mereu este loc pentru diplomație, dar, cinstit, noi nu avem încredere în diplomația britanică. În ultimii ani, diplomaţia s-a dovedit, în opinia mea, absolut bună de nimic”.

Olanda a promis sprijin Ucrainei

Și cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că va merge la Moscova pentru a discuta față-n față cu Putin despre această situație, dar nu înainte de vizita de la Washington, programată pentru săptămâna viitoare.

Într-o vizită la Kiev, premierul Olandei a promis sprijin Ucrainei pentru securitatea cibernetică.

Mark Rutte, premierul Olandei: „Un pachet mai mare de sancțiuni pentru Rusia se află în lucru la nivelul țărilor europene și al Statelor Unite. Dar între timp, Ţările de Jos vom sprijini Ucraina cum putem, spre exemplu, vorbim de asistență din partea Olandei pentru a apăra Ucraina de atacuri cibernetice”.

Luna trecută, Ucraina a fost afectată de un atac informatic serios care viza piratarea website-urile guvernului. Atacul a fost atribuit Rusiei.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă