Pe fondul mobilizării în creștere a prezenței miitare rusești la granița cu Ucraina, 8.500 de militari americani au fost puși în alertă pentru o posibilă detașare în țările aliate din Estul Europei.

 

Pentagon: ”Trupele sunt plasate în alertă sporită”

"Este un mesaj transmis domnului Putin, că ne luăm responsabilitățile în serios", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Și Marea Britanie este gata să desfășoare trupe pentru protejarea aliaților din est, dacă Rusia invadează Ucraina.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului: "Numărul forțelor pe care secretarul de stat le-a pus în alertă se ridică la aproximativ 8.500 de militari".

"Vor veni de la baze din Statele Unite și, dacă vor fi desfășurați, vor face parte din forța de răspuns a NATO".

"În acest moment, trupele sunt plasate în alertă sporită, dar nu s-a luat încă decizia desfășurării lor. Și, când zic alertă sporită, înseamnă că trebuie să fie gata de plecare în 5 zile în loc de 10 zile".

Lolita Baldor, Associated Press, National Security Reporter: "Este un mesaj clar adresat rușilor și anume că americanii sunt serioși când e vorba de protejarea aliaților. Acești 8.500 de militari ar merge în Europa, mai ales în țările aliate NATO din jurul Ucrainei. Nu în Ucraina!”.

Kremlinul a reacționat: "Constatăm cu mare îngrijorare aceste acțiuni americane", a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov. Potrivit acestuia, "de facto", Statele Unite provoacă "o exacerbare a tensiunilor".

Ieșire nervoasă a președintelui Joe Biden: ”Idiotu' naibii!”

Rusia așteaptă în această săptămână un răspuns scris din partea Washingtonului la lista de cereri de securitate pe care a înaintat-o, unele dintre acestea fiind însă respinse de americani ca fiind inacceptabile.

Pe de altă parte, președintele american a avut luni seară o videoconferință cu mai mulți lideri europeni și cu secretarul general al NATO, în condițiile în care se întețesc speculațiile privind anumite disensiuni în blocul occidental față de riposta potrivită în cazul unei invazii rusești.

Joe Biden: "Am avut o discuție foarte, foarte bună, este totală unanimitate din partea liderilor europeni".

Totuși, președintele american a ignorat toate celelalte întrebări despre Ucraina.

"De ce trimiteți 8.500 de militari?".

Și, semn al stresului și tensiunii, Biden și-a trădat iritarea chiar și atunci când subiectul a fost schimbat. Nu și-a dat seama că microfonul este deschis și a scăpat o înjurătură la adresa jurnalistului de la Fox.

Întrebare, jurnalist Fox: O întrebare despre inflație. Considerați inflația o vulnerabilitate politică?".
Joe Biden: ”Nu, e un mare atu.... să facem loc pentru și mai multă inflație... Idiotu' naibii!".

Ucraina consideră ”prematură” și ”exces de precauție” intenția SUA de a trimite trupe

Europenii s-au arătat surprinşi de ”dramatizarea” situației, după ce Statele Unite au decis retragerea familiilor diplomaţilor din Kiev.

Joseph Borrell: ”Trebuie să evităm reacţiile alarmiste, care au chiar şi consecinţe financiare. Să rămânem liniștiți! Facem ce e de făcut, dar evitând crizele de nervi".

Oleh Nikolenko, purtător de cuvânt Ministrul de Externe din Ucraina: "Considerăm decizia Statelor Unite drept un exces de precauție. Și e prematură".

Clarissa Ward, corespondent CNN: "Responsabilii ucraineni nu vor sub nicio formă să se creeze panică. Și sunt îngrijorați că populația se stresează văzând că americanii încep evacuarea famililor și a personalului ne-esențial. Sunt îngrijorați că asta dă impresia că o agresiune rusească este iminentă".

Lăsând însă la o parte precauțiile de comunicare ale reponsabililor de la Kiev, pe teren situația rămâne alarmantă.

Reporter: Desfășurarea de forțe rusești la granița a crescut ori s-a modificat în vreun fel ce poate fi considerat escaladare?"
John Kirby, purtător de cuvânt Pentagon: A crescut, categoric a crescut. Rușii continuă să aducă batalioane tactice la granița lor de vest, spre Ucraina adică. La fel și în Belarus, efectivele rusești sporesc
".

Putin se va întâlni cu Xi Jinping la Jocurile Olimpice de la Beijing

Canalele diplomatice rămân deschise. Preşedintele francez Emmanuel Macron are de gând să-l sune în zilele următoare pe Vladimir Putin pentru a-i propune o cale de dezamorsare a crizei.

La rândul lui, preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu omologul său chinez Xi Jinping în prima zi a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, adică pe 4 februarie.

Întrevederea față în față a celor doi lideri - printre cei mai puternici din lume - va contrasta puternic cu boicotul diplomatic al Jocurilor Olimpice anunţat de oficialii din Statele Unite, Marea Britanie şi alte câteva ţări, din motive legate de respectarea drepturilor omului în China.

Împreună suntem împotriva politizării sportului și împotriva boicoturilor demonstrative”, a spus Putin, care a vorbit prin videoconferință cu sportivi care vor reprezenta Rusia la Olimpiada de Iarnă.

Stirileprotv.ro vă prezintă cele mai noi informații despre criza din Ucraina:

UPDATE 22.30: ”Există încă o cale de ieşire diplomatică” din criza Rusia-Ucraina, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, potrivit căruia alianța va trimite o propunere scrisă Kremlinului zilele acestea.

NATO va trimite o propunere scrisă Kremlinului la sfârşitul acestei săptămâni, pentru ”a încerca să găsească o cale de urmat”, pe fondul tensiunilor crescânde legate de desfăşurarea de forţe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina, a declarat marţi secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, jurnalistei Christiane Amanpour, de la CNN.

”Vom sublinia că suntem gata să stăm... şi să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparenţa activităţilor militare, mecanismele de reducere a riscurilor şi alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană. Şi, de asemenea, să ascultăm şi să ascultăm preocupările Rusiei”, a spus Stoltenberg.

UPDATE 15.10 Ucraina anunţă marţi că a destructurat o grupare care acţiona din ordinul Moscovei şi pregătea atacuri armate cu scopul de a ”destabiliza” reguni ale ţării.

Organizatorii bandei pregăteau o serie de atacuri armate împotriva unor infrastructuri”, anunţă într-un comunicat Serviciul ucrainean de securitate SBU.

Gruparea ”era coordonată” de către ”serviciile speciale ruse”, acuză SBU.

Cei doi organizatori ai grupării - dintre care unul este rus - au fost arestaţi, anunţă SBU.

Agenţi SBU au confiscat ”un dispozitiv exploziv, arme uşoare şi muniţie”, mai anunţă agenţia.

Cei doi acţionau la Harkov, un oraş important situat în apropierea frontierei cu Rusia, în est, şi la Jîtomîr, în centrul Ucrainei, la mai puţin de 150 de kilometri de Kiev.

Cei doi bărbaţi sunt foşti membri ai unor comandouri care au participat la confrntări armate, a declarat AFP o sursă din cadrul forţelor de ordine.

Sub pretextul căutării de paznici de securitate, ei ”au început să recruteze” personal, ”în mod esenţial” ruşi care au comis crime violente, acuză această sursă.

UPDATE 14:50 James Heappey, ministrul britanic Forțelor Armate din cadrul Ministerului Apărării, a avertizat că forțele ruse sunt deja în Ucraina și a transmis că guvernul britanic va denunța planurile Rusiei.

„Un număr semnificativ de indivizi care ar fi asociați cu forțele ruse pentru operațiuni militare avansate sunt deja în țară, înaintea unei posibile invazii”, a scris James Heapey în The Sun.

Rusia a negat până acum că ar intenționa să invadeze Ucraina, pe măsură ce a concentrat la frontieră peste 100.000 de militari.

UPDATE 13.05 Rusia urmăreşte cu "mare îngrijorare" plasarea în alertă de către SUA a 8.500 de militari pregătiţi pentru a fi desfăşuraţi în Europa în contextul crizei ruso-occidentale legate de Ucraina, a denunţat marţi Kremlinul, afirmând că acţiunile şi declaraţiile în acest sens ale Washingtonului duc la o nouă "escaladare a tensiunilor" în jurul Ucrainei, relatează AFP şi Reuters.

"Observăm cu mare îngrijorare aceste noi acţiuni americane", a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov. Potrivit lui, SUA provoacă "de facto, o exacerbare a tensiunilor".

UPDATE 12.24 Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să-i propună ”o cale de dezescaladare” în criza ucraineană omologului său rus Vladimir Putin, anunţă Palatul Elysée.

”Preşedintele (francez Emmanuel Macron) va discuta curând cu (preşedintele rus) Vladimir Putin pentru a-i propune, în fond, o cale de dezescaladare”, a anunţat preşedinţia franceză, potrivit căreia această convorbire urmează să aibă loc ”în zilele următoare”.

”El crede că există spaţiu pentru diplomaţie, pentru dezescaladare”, afirmă Palatul Elysée, în contextul în care în jurul Ucrainei se intensifică tropăitul bocancilor.

Ambasadorul francez Pierre Vimont, reprezentantul special al lui Emmanuel Macron pentru Rusia, efectuează marţi o vizită la Moscova, anunţă preşedinţa franceză.

Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina urmează să participe miercuri la o reuniune, la Paris - la nivel de consilieri diplomatici.

La această reuniune urmează să partcipe consilierii lui Macron şi cancelarului german Olaf Scholz, vicepremierul rus şi emisarul Kremlinului pentru negocieri de pace în Ucraina Dmitri Kozak şi directorul administraţiei prezidenţiale a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Acest format cvadripartit ”Normandia” vizează să pună în aplicare acordurle de pace de la Minsk din 2015, care se află în prezent într-un punct mort, în vederea soluţionării conflictului dintre Kiev şi separatişti proruşi din Donbas, în estul Ucrainei, susţinuţi de Moscova.

UPDATE 10.50 Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR) a efectuat exerciţii de pregătire de luptă, a anunţat marţi într-un comunicat serviciul de presă al Districtului militar Vest al Federaţiei Ruse, în subordinea căruia intră şi contingentul de militari ruşi ce staţionează în stânga Nistrului, relatează agenţia de presă rusă Interfax.

În total, circa 100 de echipamente militare şi tehnică de luptă au fost implicate în aceste manevre, conform comunicatului, care menţionează că aceste exerciţii fuseseră planificate cu mult timp înainte.

"În cadrul aplicaţiilor au fost exersate acţiuni de primire a armelor şi echipamentului, de pregătire a tehnicii militare pentru ieşirea din bază şi de avansare spre locul de desfăşurare a efectivelor, punându-se accentul pe probleme legate de camuflaj, pregătirea punctelor de tragere şi a tehnicii de luptă", potrivit textului.

Anunţul despre exerciţiile GOTR - creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a sovietice în Transnistria - intervine după ce, luni, fostul deputat al Platformei DA Chiril Moţpan a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, între 24 şi 30 ianuarie, trupele ruse din Transnistria planifică exerciţii militare de amploare în zona oraşului Bender (Tighina).

Moţpan - ex-preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate - afirmase luni că militarii ruşi staţionaţi în Transnistria vor "simula atacuri asupra localităţilor Căuşeni, Varniţa, Gura Bâcului şi Chişinău", potrivit portalului Nokta.md.

Serviciul de informaţii al armatei ucrainene anunţase recent că serviciile speciale ruse ar pune la cale provocări împotriva propriilor militari dislocaţi în Transnistria pentru a da vina pe Ucraina.

UPDATE 10.30 Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat marţi că navele de război şi avioanele de luptă desfăşurate de Spania în estul Europei nu au caracter ofensiv, ci sunt concentrate pe stabilitate şi descurajare, relatează Reuters.

"Acestea sunt misiuni de stabilitate şi de descurajare şi nu sunt în niciun caz ofensive", a spus ea într-un interviu pentru postul de radio SER.

Spania desfăşoară avioane de luptă în ţările baltice pentru a contribui la programul de supraveghere aeriană al NATO de mai mulţi ani.

Margarita Robles a declarat săptămâna trecută că Spania a trimis de asemenea nouă nave de război în Marea Mediterană şi Marea Baltică şi intenţionează să desfăşoare mai multe avioane de luptă în Bulgaria.

UPDATE 8.25 Ministrul ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, a că nu a primit până acum nicio informație care să indice că Rusia va invada Ucraina în viitorul apropiat, transmite agenţia ucraineană Interfax.

„Până astăzi, forțele armate ale Rusiei nu au creat grupuri de lovitură, indicând că sunt gata să lanseze o ofensivă mâine”, a declarat el pentru postul de televiziune ICTV din Ucraina, conform sursei citate, adăugând că un atac al rușilor în viitorul apropiat este, de asemenea, puțin probabil.

Întrebat despre șansele ca Rusia să atace Ucraina pe 20 februarie, în ultima zi a Jocurilor Olimpice de la Beijing, ministrul ucrainean al Apărării a spus că probabilitatea este „scăzută”.

Reznikov a precizat că situația este similară cu cea ca în primăvara trecută, înainte de Paște, însă nu exclude ca șansele unei invazii ruse să crească în viitor.

la rândul său, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (NSDC), Oleksiy Danilov, a afirmat că astăzi nu există niciun motiv de panică în Ucraina.

"Aș dori să fac un apel către voi toți, prieteni și colegi, să reduceți tensiunea care există astăzi. Situația actuală este destul de clară pentru noi. Nu există niciun motiv să intrăm în panică", a spus Danilov luni seara.

UPDATE 8.00 Un grup de hackeri pretinde că a perturbat transportul trupelor ruseşti spre Ucraina, prin Belarus, în urma infectării cu ransomware a serverelor folosite de sistemul feroviar din Belarus.

Belarusian Cyber-Partisans, grup de hackeri care se opune regimului Lukashenko, pe care-l şi numesc terorist, a anunţat pe Twitter să a atacat şi compromis cu ransomware sistemul naţional de cale ferată din Belarus.

Mai multe site-uri ale BelZhD nu funcţionează în prezent, afectând diverse servicii publice, precum achiziţionarea online a biletelor, potrivit news.ro.

Conform mai multor surse, Rusia transportă trupe spre Ucraina, prin Belarus, către graniţa dintre cele două ţări. Oficialii din Belarus susţin că mutarea trupelor are loc în vederea unui exerciţiu militar comun.

UPDATE 7.50 Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană şi euroatlantică, Olha Stefanişîna, a declarat, luni seară, că NATO va decide la Madrid strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru Ucraina să poată vedea următorii paşi spre aderarea ei la Alianţa Nord-Atlantică.

Aceasta a spus că Ucraina nu dă înapoi de la dezideratul său de aderare la NATO, fiind opţiunea societăţii ucrainene.

"Cred că nu numai Ucraina vrea să fie membră a NATO şi se ştie că nu este o decizie a unui politician, este o decizie a poporului şi a întregii societăţi, care în urmă cu opt ani a ales să fie parte din familia europeană. Dar cred că este important şi pentru NATO să arate Rusiei că nu acceptă ultimatumuri", a spus ea.

"La Madrid, peste mai puţin şase luni, NATO va ţine următorul summit şi va decide decide strategia pe următorii zece ani şi este crucial pentru noi să vedem următorii paşi spre aderarea Ucrainei la NATO. (...) Deci, nu dăm înapoi de la asta", a mai spus Olha Stefanişîna.

Întrebată dacă acesta nu va reprezenta motivul pe care Vladimir Putin îl aşteaptă pentru a ataca Ucraina, ea a atras atenţia la cum au evoluat lucrurile în ultimele luni.

"Acum câteva luni, Rusia spunea că nu vrea aderarea Ucrainei şi Georgiei. Apoi a spus că nu vrea o prezenţă militară în estul Europei, acum spune să se dea înapoi până la extinderea din 1997 a NATO. Şi tuturor acestor lucruri li s-a răspuns negativ, a fost o linie roşie clară", a afirmat Olha Stefanişîna.

Ea a subliniat că ţara sa nu subestimează opţiunea militară, dar cunoaşte Rusia şi înţelege că "liniile roşii sunt acolo unde sunt puse". "Putin îşi pune liniile roşii cât de departe vrea, până este oprit", a afirmat vicepremierul ucrainean.

"Rusia are o lungă istorie de investiţii în alegerile din Ucraina, cu sprijinul liderilor şi politicienilor şi cu alte mijloace hibride. Deci nu este o ştire pentru noi, ne pregăteam pentru asta şi, mai mult, semnalam de mult timp acest lucru partenerilor noştri internaţionali. Pentru că Putin şi Medvedev în articole recente spun că nu vor avea un dialog cu cei care se află la putere în Ucraina, ci îi vor aştepta pe următorii. Şi au mulţi aliaţi aici (...). Ceea ce se întâmplă acum este un test pentru democraţie", a mai spus Olha Stefanişîna, potrivit Agerpres.

Întrebată care sunt mijloacele de a pune presiune pe liderul rus şi a-l face să treacă la detensionarea situaţiei, ea spus că "presiunea cea mai importantă este sprijinul internaţional pentru Ucraina, dar şi asistenţa militară joacă un rol".

8.500 de militari americani au fost puși în alertă

Iar luni seară, Pentagonul a anuțat că 8.500 de militari americani au fost puși în alertă pentru o posibilă detașare în Estul Europei.

Totodată, preşedintele francez Emmanuel Macron spune ca va discuta telefonic cu omologul său rus Vladimir Putin în următoarele zile, și îi va propune "o cale de dezescaladare" a situației.

După ce departamentul de stat le-a cerut familiilor diplomaților americani să plece din Kiev, iar personalul neesențial al ambasadei a primit permisiunea să părăsească Ucraina, luni, Pentagonul că şi-a pregătit trupele.

Numărul forțelor pe care secretarul de stat le-a pus în alertă se ridică la aproximativ 8.500 de militari. Nu s-a luat nicio decizie cu privire la o desfăşurare a forţelor Statelor Unite în acest moment. După cum a spus şi președintele, chiar dacă continuăm să acordăm prioritate diplomației și dialogului, trebuie să creștem gradul de pregătire”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Nivelul de alertă ridicată presupune pregătirea trupelor pentru a fi gata de o detaşare în cel mult cinci zile. Iar, potrivit Pentagonului, aceste forţe militare - în mare parte trupe terestre şi unităţi de sprijin - vor opera în ţările NATO din Europa de Est, dar nu şi în Ucraina.

În timp ce Rusia a terminat de amplasat tot ce se putea la granița cu Ucraina, pentru o eventuală invazie, vine acum rândul Americii și al NATO să arate că nu se joacă. Flancul Estic nu poate aștepta să fie întărit după ce rușii ar ataca.

Prin urmare: Statele Unite au de gând să trimită între o mie și 5 mii de militari în țările estice ale Alianței, cu posibilitatea de a suplimenta până la 50.000 numărul soldaților, în cel mai negru scenariu.

Spania trimite în Marea Neagră o fregată, însă aceasta nu poate staționa mai mult de 21 de zile aici, potrivit tratatului de la Montreaux, care restricționează accesul țărilor neriverane.

Olanda trimite în Bulgaria două aeronave invizibile F-35, de generația a 5-a, iar Danemarca 4 aeronave F-16 în Lituania și o fregată în Marea Baltică. Spațiul aerian al României este deja protejat de aviația militară italiană cu 4 aeronave Eurofighter, prezente pentru sase luni, alături de F-urile noastre.

Emmanuel Macron va avea o discuție cu Vladimir Putin

 

Între timp, Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni că îi va propune "o cale de dezescaladare" a situației din estul Europei lui Vladimir Putin. Totodată, Franţa şi-a sfătuit luni cetăţenii să amâne călătoriile neesenţiale în Ucraina. Dar, spre deosebire de Statele Unite şi Marea Britanie, Parisul nu cere în prezent personalului ambasadei sale sau familiilor diplomaţilor săi din Ucraina să părăsească ţara.

De altfel, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, spune că ar trebui "evitate crizele de nervi" și s-a arătat surprins de decizia americanilor de retragere a familiilor diplomaţilor din Kiev.

Ei bine, de fapt, secretarul de stat Antony Blinken ne-a spus că nu a fost o evacuare. El le-a permis celor care nu sunt personal crucial, cei care nu sunt personal crucial sunt liberi să decidă dacă vor să părăsească țara. Aceasta nu este o evacuare”, a declarat șeful diplomației europene.

Cât despre posibilele fisuri apărute blocul occidental si neînțelegerile cu privire la sancțiunile ce ar trebui impuse Rusiei, oficialii Statelor Unite susțin că nu există divergențe între ei și europeni.

Următorul pas în angajamentul nostru este de a transmite un răspuns scris către Federația Rusă. Am discutat aceste idei cu aliații și partenerii europeni. Ținem cont de răspunsul lor și vom include aceste răspunuri în comunicarea scrisă pe care care o vom trimte-o cel mai probabil în această săptămână”, a transmis purtătorul de cuvânt al departamentului de stat.

Dar, în final a mai subliniat încă o dată că dacă un singur soldat rus trece frontiera ucraineană, "este o invazie reînnoită" și a că ar provoca un răspuns rapid și sever.