Legătura dintre România şi spionii ruși implicaţi în alegerile din SUA

Când operatorii au avut nevoie de un server pentru a găzdui site-ul în cauză, acesta a fost plătit tot cu criptomonede.

Detaliile tranzacțiilor au fost publicate într-un rechizitoriu al Departamentului american de Justiție, în care procurorii au acuzat 12 operațiuni rusești de a interfera în campania prezidențială din 2016 printr-o schemă sofisticată de hacking.

Rețeaua Bitcoin permite oricui să tranzacționeze milioane de dolari în întreaga lume fără nevoia unui contact personal sau aprobarea instituțiilor financiare. Bitcoin a fost proiectat să funcționeze fără nici o autoritate centrală care ar putea bloca transferurile sau să verifice identitatea persoanelor implicate.

Toate tranzacțiile Bitcoin sunt înregistrate într-o bază de date cunoscută sub numele de blockchain, printr-o rețea de computere pe care oricine o poate accesa. Structura neobișnuită a făcut ca monedele virtuale să devină modalitatea principală de plată pentru droguri pe piețele negre online și, mai recent, ca o metodă pentru efectuarea plăților de răscumpărare.

Spionii acuzați de ingerințe în scrutinul prezidențial american au folosit monedele virtuale, în principal, pentru a plăti servere și pentru a înregistra domeniile care au generat scandalul internațional.

Potrivit aceluiași rechizitoriu, ofițerii ruși de informații foloseau Bitcoin pentru a plăti un server în Malaezia, care a găzduit controversatul site, și au trimis bani unei companii din România pentru a înregistra numele domeniului.

Departamentul american de Justiție a inculpat, vineri, 12 ofițeri ruși de informații, acuzați că au fost împlicați în atacul cibernetic asupra sistemului informatic al Comitetului Național Democrat, în timpul scrutinului prezidențial din 2016.

Procurorul general adjunct, Rod Rosenstein, a declarat că cei 12 ruși au folosit e-mailuri de tip phishing în atacurile cibernetice comise.

În rechizitoriu se arată că ofițerii de informații ruși au lansat atacurile cibernetice în martie 2016 pentru a sparge conturile de e-mail ale voluntarilor și angajaților campaniei prezidențiale a candidatei Hillary Clinton. Ulterior, informațiile sustrase ilegal au fost făcute publice.

Rod Rosenstein a mai adăugat că inculpații au corespondat cu câțiva americani, însă a subliniat nu există nicio afirmație potrivit căreia un cetățean american a săvârșit vreo crimă în acest sens.

Potrivit sursei citate, inculpații au lucrat pentru două unități ale organizației ruse de spionaj militar, GRU.

Presupușii conspiratori au intrat în rețeaua de calculatoare a Comitetului Democrat al Congresului și a Comitetului Național pentru Campania Națională Democrată.

Se pare că “inculpații au monitorizat, pe ascuns, computerele și au furat e-mailuri și alte documente”.

În urma anchetei, 20 de persoane și trei companii au fost, de asemenea, puse sub acuzare.

În replică, Ministerul de Externe de la Moscova a respins ca nefondată inculparea în SUA a 12 agenţi ai serviciilor ruse de informaţii, acuzaţi de piratarea computerelor Partidului Democrat american înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA din noiembrie 2016.

Ministerul rus de externe a reacţionat afirmând că inculparea este o modalitate de a deteriora atmosfera înaintea întâlnirii de luni, de la Helsinki, a preşedinţilor Rusiei şi Statelor Unite, Vladimir Putin şi Donald Trump.

Articol recomandat de sport.ro

Au bătut palma! Cât plătește Gigi Becali pentru ”transferul” la FCSB: ”Asta e hotărârea”