Concesia făcută de Kevin McCarthy ca să obțină conducerea Camerei Reprezentanților: reducerea ajutorului pentru Ucraina

Kevin McCarthy
Profimedia

Republicanul Kevin McCarthy, care a trebuit să treacă prin 15 tururi de scrutin pentru a fi ales, a trebuit să facă compromisuri pentru a obține președinția Camerei Reprezentanților a SUA.

El a căzut de acord cu oponenții săi republicani, sceptici în a trimite bani la Kiev, potrivit The Telegraph.

McCarthy ar fi acceptat plafoane care ar limita viitoarele ajutoare pentru Ucraina, ca parte din acordul cu ultraconservatorii, acord care i-ar fi adus în cele din urmă funcția de președinte al Camerei Reprezentanților sâmbătă.

Oponenții săi din tabăra republicană, supranumiți „Talibanii 20”, și-au exprimat opoziția față de ajutorul SUA pentru Kiev, ca parte a justificării de a vota împotriva lui McCarthy în primele 14 tururi scrutin.

Matt Gaetz, deputat de Florida în Camera Reprezentanților, unul dintre cei mai duri critici ai ajutorului pentru Ucraina, s-a opus candidaturii lui McCarthy înainte de a ceda, în cele din urmă, după o confruntare extraordinară în Camera Reprezentanților.

Citește și
Kevin McCarthy
Liderul republican Kevin McCarthy a eșuat, în mod repetat, în tentativa de a fi ales președintele Camerei Reprezentanților

În scenele difuzate după al 13-lea tur de scrutin, McCarthy se îndreptat spre Gaetz pentru a-l implora să se răzgândească. Respins, el s-a îndepărtat, însă o încăierare avea să izbucnească în spatele lui, când un alt coleg republican, Mike Rogers, s-a aruncat asupra lui Gaetz.

 

 

La primele ore ale zilei de sâmbătă, McCarthy, care a fost susținut de fostul președinte Donald Trump, a subliniat liniile agresive de atac al republicanilor înaintea cursei prezidențiale din 2024. 

El a promis că va aproba proiecte de lege pentru a rezolva provocările națiunii, de la granița de sud larg deschisă până la politicile energetice ale Americii și eliminarea îndoctrinării în școli.

Candidatura electorală a lui Kevin McCarthy, în vârstă de 57 de ani, care a ocupat funcția de lider al minorității din 2019, a marcat pentru prima dată într-un secol momentul când votul pentru un președinte al Camerei Reprezentanților a depășit un singur tur.

Lupta sa prelungită a prefigurat cât de dificil i-ar fi să guverneze cu o majoritate extrem de restrânsă și cu o facțiune de dreapta nestăpânită, înclinată să reducă cheltuielile și să perturbe afacerile în Washington.

Potrivit rapoartelor, pentru a pune capăt impasului, McCarthy a convenit asupra unui acord prin care Camera se va angaja să adopte proiecte de lege care să limiteze toate cheltuielile discreționare pentru apărare la nivelul exercițiului financiar 2022, adică aproximativ 1,47 trilioane de dolari. Congresul a adoptat patru suplimentări de urgență în valoare totală de peste 100 de miliarde de dolari de la invazia Rusiei din februarie.

Președintele Joe Biden va cere Congresului să aprobe orice ajutor militar suplimentar în cursul acestui an. În cazul în care unuia dintre parlamentarii care a promis să se opună oricăror pachete suplimentare de ajutor i se acordă roluri de conducere în Comitetul pentru Regulile Camerei, ar putea crea obstacole imense în calea adoptării unei legislații suplimentare privind asistența.

Cel mai recent pachet de 45 de miliarde de dolari convenit de Congres nu va fi afectat de noua conducere a Camerei.

„Hemoragia de miliarde de dolari contribuabililor pentru Ucraina în timp ce țara noastră este în criză este ultima definiție a Americii”, a spus Gaetz luna trecută despre motivul pentru care s-a opus lui McCarthy.

Matt Rosendale din Montana a votat recent împotriva sprijinului SUA pentru Ucraina, invocând faptul că sunt nevoi de securitate mai stringente de-a lungul graniței de sud cu Mexic.

Un alt parlamentar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „concesiile politice pe care trebuie să le facă McCarthy și dacă acestea vor afecta rolul SUA în lume”.

McCarthy a respins sugestiile potrivit cărora concesiile i-ar putea slăbi puterea.

„Asta nu îmi dă nicio problemă sau îngrijorare”, a spus el reporterilor, descriind acordul său cu criticii drept un acord „foarte bun” care „aduce putere membrilor”.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
După 15 runde de vot, republicanul Kevin McCarthy a fost ales, în sfârșit, speaker al Camerei Reprezentanţilor din SUA
După 15 runde de vot, republicanul Kevin McCarthy a fost ales, în sfârșit, speaker al Camerei Reprezentanţilor din SUA

Republicanul Kevin McCarthy a fost ales speaker al Camerei Reprezentanţilor din SUA, după mai multe zile de negocieri şi 15 runde de vot.

 

Liderul republican Kevin McCarthy a eșuat, în mod repetat, în tentativa de a fi ales președintele Camerei Reprezentanților
Liderul republican Kevin McCarthy a eșuat, în mod repetat, în tentativa de a fi ales președintele Camerei Reprezentanților

După o zi de dramă politică nemaivăzută în Congresul american de un secol, liderul republican Kevin McCarthy a eșuat, în mod repetat, în tentativa sa de a fi ales președintele Camerei Reprezentanților.  

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.