Italia isi schimba pana in mai Parlamentul, Guvernul si presedintele
Italia va avea in urmatoarele trei luni, incepand de duminica si pana in mai, un nou Parlament, un nou Guvern si un nou presedinte al Republicii, in urma unor proceduri electorale diverse si complicate.
Mandatul unui parlamentar este de cinci ani, iar cel al sefului statului de sapte ani.
Scrutinul legislativ deschide acest "bal", pe 24 si 25 februarie. Aproximativ 47 de milioane de italieni isi vor alege deputatii si senatorii, in doua Camere care au exact aceeasi importanta in viata politica a tarii, dar care sunt guvernate de reguli electorale foarte diferite.
Cei 630 de deputati sunt alesi de toti italienii majori (18 ani) la data votului. Partidul sau coalitia politica ce castiga fie si numai un singur vot in plus fata de celelalte, la nivel national, obtine in mod automat majoritatea absoluta in Camera inferioara, de 340 de mandate, indiferent de procentul obtinut in urma scrutinului.
Situatia este mult mai complicata la Senat. In primul rand este necesar ca alegatorii sa aiba varsta de 25 de ani pentru a vota senatori, 315 in total. In al doilea rand, prima acordata majoritatii este atribuita la nivelul fiecareia dintre cele 20 de regiuni in parte, situatie ce complica orice previziune cu privire la alcatuirea finala a Camerei superioare.
Numarul de senatori alesi de fiecare regiune depinde de numarul de locuitori, iar in acestea poate fi ales de la un singur senator, in cazul Val d'Aosta, si pana la 47, in Lombardia, sau 22 in Piemont.
Potrivit ultimelor sondaje, totul se va juca in patru regiuni, in care intentiile de vor sunt echilibrate (stanga este favorita in celelalte), si anume Venetia, Sicilia, Campania si mai ales bogata Lombardie. Coalitia de stanga a lui Pier Luigi Bersani ar urma, potrivit ultimelor sondaje, sa obtina majoritatea absoluta in Camera Deputatilor. Insa ea risca sa nu obtina majoritatea si in Senat, din cauza popularitatii dreptei in unele regiuni importante, mai ales in Lombardia, Venetia si Sicilia.
In acest caz ipotetic, unii analisti considera posibila o alianta intre coalitia lui Bersani si coalitia de centru a premierului demisionar Mario Monti.
Ulterior, presedintele Republicii, Giorgio Napolitano, va incredinta unui lider politic mandatul formarii unui guvern, un proces care necesita, in general, mai multe zile si care este supus echilibrului de forte rezultat in urma scrutinului. In general, un guvern este format, depune juramantul in fata presedintelui Republicii si obtine votul de incredere al Parlamentului in decurs de cateva saptamani.
In mai, Parlamentul va proceda la alegerea unui nou presedinte al Republicii, mandatul de sapte ani al lui Napolitano urmand sa expire in acea perioada.
Presedintele italian este ales de catre o Adunare de "mari electori", alcatuita din ansamblul senatorilor si deputatilor, carora li se alatura trei delegati din fiecare regiune italiana, cu exceptia Val d'Aosta, care desemneaza doar unul.
Presedintele este ales cu o majoritate de doua treimi. Insa, dupa un eventual al treilea tur, el este ales cu o majoritate simpla.
Rolul presedintelui Republicii este minor in aceasta democratie parlamentara, dar el se bucura de un mare prestigiu in randul opiniei publice si promulga legi.
Presedintele poate juca un rol crucial in anumite circumstante. De exemplu, in noiembrie 2011, dupa demisia lui Berlusconi, Napolitano a fost cel care a ales sa nu dizolve Parlamentul, optand pentru un guvern de tehnocrati condus de Mario Monti.
Etichete: alegeri, Giorgio Napolitano, guvern, italia, presedinte,
Dată publicare:
.webp)
