Iranul va ataca bazele SUA din Orientul Mijlociu dacă Trump îl va bombarda. Teheranul a rupt contactele cu partea americană
Teheranul i-a avertizat pe aliaţii SUA din Orientul Mijlociu că va ataca baze americane de pe teritoriul lor dacă Washingtonul atacă Iranul, a declarat miercuri un oficial iranian de rang înalt pentru Reuters.
Teheranul a avertizat aliaţii SUA din Orientul Mijlociu că va ataca bazele americane de pe teritoriul lor dacă Washingtonul va ataca Iranul, a declarat miercuri pentru Reuters un oficial iranian de rang înalt, după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat că va interveni în sprijinul protestatarilor.
Potrivit unei evaluări israeliene, Trump a decis să intervină, dar amploarea şi momentul acestei acţiuni rămân neclare, a declarat la rându-i un oficial israelian.
De partea cealaltă, oficialul iranian, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat că Teheranul a cerut aliaţilor SUA din regiune să „împiedice Washingtonul să atace Iranul”.
„Teheranul a informat ţările din regiune, de la Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite până la Turcia, că bazele americane din aceste ţări vor fi atacate” dacă SUA vor ataca Iranul, a declarat oficialul.
Contactele directe între ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, şi trimisul special al SUA, Steve Witkoff, au fost suspendate, reflectând tensiunile crescânde, a adăugat oficialul iranian.
O a doua sursă israeliană, un oficial guvernamental, a declarat că marţi seara, cabinetul de securitate al prim-ministrului Benjamin Netanyahu a fost informat despre posibilitatea prăbuşirii regimului sau a intervenţiei SUA în Iran, un duşman de moarte cu care Israelul a purtat un război de 12 zile anul trecut.
Într-un interviu acordat marţi CBS News, Trump a promis „măsuri foarte dure” dacă Iranul va executa protestatarii. „Dacă îi vor spânzura, veţi vedea nişte lucruri”, a spus el.
De asemenea, marţi, el i-a îndemnat pe iranieni să continue protestele şi să preia controlul asupra instituţiilor, declarând că „ajutorul este pe drum”, fără a da însă detalii.
Statele Unite au forţe în întreaga regiune, inclusiv în Bahrain, unde se află sediul Flotei a V-a a Marinei SUA, şi în Qatar, care găzduieşte baza aeriană Al-Udeid – sediul avansat al Comandamentului Central al SUA. Iranul a lansat rachete asupra Al-Udeid anul trecut, ca represalii pentru atacurile aeriene ale SUA asupra instalaţiilor sale nucleare.
Iranul menține contacte cu Turcia, Emirate și Qatar
Mass-media de stat iraniană a relatat că şeful celui mai important organism de securitate al Iranului, Ali Larijani, a vorbit cu ministrul de externe al Qatarului, iar ministrul de externe Araqchi a vorbit cu omologii săi din Emiratele Arabe Unite şi Turcia. Toate aceste ţări sunt aliate ale SUA.
Araqchi i-a spus ministrului de externe al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Abdullah bin Zayed, că „prevalează calmul”, dar că iranienii sunt hotărâţi să-şi apere suveranitatea şi securitatea de orice interferenţă străină, a relatat mass-media de stat.
Fluxul de informaţii din Iran a fost împiedicat de o întrerupere a internetului.
Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a declarat că a verificat până în prezent moartea a 2.403 de protestatari şi a 147 de persoane afiliate guvernului. Un oficial iranian a declarat marţi pentru Reuters că aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise.
Autorităţile iraniene au acuzat Statele Unite şi Israelul că au instigat la tulburări, dând vina pentru violenţe pe indivizi pe care îi numesc terorişti şi care ar fi atacat forţele de securitate, moscheile şi proprietatea publică.
Cerința președintelui Ccurții Supreme a Iranului
În timpul unei vizite la o închisoare din Teheran unde sunt deţinuţi protestatarii arestaţi, preşedintele Curţii Supreme a Iranului a declarat că celeritatea în judecarea şi pedepsirea celor „care au decapitat sau ars oameni” este esenţială pentru a se asigura că astfel de evenimente nu se vor repeta.
HRANA a raportat 18.137 de arestări până în prezent.
Televiziunea de stat a anunţat că miercuri va avea loc la Teheran o procesiune funerară pentru peste 100 de civili şi membri ai forţelor de securitate ucişi în timpul tulburărilor.
Hengaw, un grup iranian pentru drepturile kurzilor, a raportat că un bărbat de 26 de ani, Erfan Soltani, arestat în legătură cu protestele din oraşul Karaj, urma să fie executat miercuri. Hengaw a declarat miercuri pentru Reuters că nu a putut confirma dacă sentinţa lui Soltani a fost executată din cauza întreruperii internetului şi a comunicaţiilor. Reuters precizează că nu a putut confirma în mod independent această informaţie.
Luni au avut loc în Iran mitinguri pro-guvernamentale, o demonstraţie de sprijin loialist pentru establishmentul clerical iranian. Până în prezent, nu au existat semne de fractură în rândul forţelor de securitate care au înăbuşit alte valuri de proteste de-a lungul anilor.
În timp ce autorităţile iraniene au rezistat protestelor anterioare, ultimele tulburări au loc în contextul în care Teheranul încă se recuperează după războiul de anul trecut, iar poziţia sa regională este slăbită de loviturile primite de aliaţii săi, precum Hezbollah din Liban, după atacurile din 7 octombrie 2023 conduse de Hamas împotriva Israelului.
Întrebat ce a vrut să spună prin „ajutorul este pe drum”, Trump a declarat marţi reporterilor că vor trebui să afle singuri. Trump a spus că acţiunea militară se numără printre opţiunile pe care le ia în considerare pentru a pedepsi Iranul pentru represiune. „Se pare că numărul morţilor este semnificativ, dar nu ştim încă cu certitudine”, a declarat Trump la întoarcerea din Detroit, adăugând că va afla mai multe după ce va primi un raport, marţi seara.
Luni, Trump a anunţat tarife de import de 25% pentru produsele provenite din orice ţară care face afaceri cu Iranul, ţară care este un important exportator de petrol, potrivit News.ro.
Marţi, Departamentul de Stat al SUA a îndemnat cetăţenii americani să părăsească Iranul imediat, inclusiv pe cale terestră, prin Turcia sau Armenia.
Clerul aflat la conducere încearcă să înăbuşe protestele naţionale care reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru puterea sa, de la Revoluţia Islamică din 1979.
