Industria băuturilor spirtoase este afectată de tarife vamale și boicoturi. Producătorii caută soluții

Mişcările de boicot şi tarifele vamale riscă să amplifice tendinţele de declin deja existente, relatează CNBC.

Miercuri, producătorul francez de coniac Rémy Cointreau a devenit cel mai recent nume mare din industrie, după Diageo şi Pernod Ricard, care şi-a retras ţintele de vânzări, pe fondul incertitudinilor economice şi comerciale.

”Având în vedere lipsa de vizibilitate macroeconomică şi incertitudinile geopolitice legate de tarifele SUA-China, condiţiile necesare pentru a menţine obiectivele pentru 2029-2030 nu mai sunt îndeplinite”, a precizat compania.

Vânzările diviziei de coniac a grupului Rémy Cointreau au scăzut cu 22% în anul financiar, din cauza consumului mai slab din SUA şi ”a condiţiilor de piaţă complexe” din China.

Coniacul, băutură emblematică a regiunii franceze Cognac, a fost puternic afectat de tensiunile dintre SUA şi China. De altfel, LVMH a raportat o scădere de 17% la vânzările de băuturi Hennessy, în primul trimestru.

Însă nu doar coniacul are de suferit. Divizia de vinuri şi spirtoase a LVMH a fost cea mai slabă din grup, iar Diageo a raportat scăderi semnificative la Tanqueray, Gordon’s şi Smirnoff, în timp ce berea Guinness a înregistrat vânzări mai bune.

”Spirtoasele trec printr-o corecţie în SUA, iar tarifele vamale adaugă un strat suplimentar de incertitudine”, arată un raport Jefferies.

Tarifele care ”taie” din vânzări

Pentru spirtoase şi vinuri, reglementările legale şi statutul de ”produs cu denumire de origine” înseamnă producţie locală şi expunere mare la tarifele vamale de import ale SUA. Spre exemplu, şampania trebuie produsă şi îmbuteliată în regiunea Champagne.

”Aceste produse sunt vulnerabile la tensiuni geopolitice pentru că depind de exporturi”, a explicat Sanjeet Aujla, analist UBS. Rémy Cointreau estimează un impact negativ de 65 de milioane de euro (55 milioane de dolari) de la actualele tarife, după măsurile de atenuare. Diageo a anunţat că aproximativ 25% din afacerile sale vor fi afectate de taxele vamale.

Berea, în schimb, fiind de obicei produsă local, pare mai ferită. Producători mari precum AB InBev, Heineken şi Carlsberg şi-au menţinut prognozele pentru acest an.

Industria a cunoscut o perioadă de creştere accelerată în pandemie, când consumatorii au cheltuit mai mult pe băuturi premium.

”În pandemie, oamenii nu doar că au băut mai mult, dar au trecut şi la produse premium”, a spus Aujla.

Acum însă, pe fondul inflaţiei şi a schimbării climatului economic, consumatorii sunt mai reticenţi să cheltuie 100 de dolari pe o sticlă de coniac scump. Încep să opteze pentru produse mai ieftine sau pentru băuturi ready-to-drink (RTD), pe bază de spirtoase.

”Aceste RTD pe bază de spirtoase afectează creşterea sectorului, mai ales la vodcă şi rom. Doar whisky-ul, tequila şi ginul premium rezistă mai bine”, arată raportul Jefferies.

”Această tendinţă de premiumizare e acum în pauză, din cauza tendinţelor ciclice din industrie”, a adăugat Aujla.

Un declin structural?

Pe lângă factorii economici, tendinţele legate de sănătate şi wellness duc la scăderea consumului de alcool. Mulţi devin ”sober curious” (curioşi de viaţa fără alcool), iar producătorii au lansat game de băuturi cu conţinut scăzut sau fără alcool.

Medicamentele pentru slăbit, despre care apar dovezi că pot reduce pofta de alcool, reprezintă şi ele o posibilă provocare. Totuşi, analiştii sunt împărţiţi în privinţa severităţii şi duratei declinului: ”Există o dezbatere considerabilă dacă cererea slabă e una ciclică sau structurală”, a comentat James Edwardes Jones de la RBC Capital Markets.

Aujla consideră că e ”un pic din ambele, dar mai degrabă ciclic decât structural”. Totuşi, chiar şi după ce efectele ciclice se vor disipa, se aşteaptă ca ritmul de creştere al industriei băuturilor spirtoase din SUA să fie cu 1-2% sub media istorică de 4-5%.

Articol recomandat de sport.ro

Iubita lui Lamine Yamal, interzisă pe TikTok: „Eram supărată!”