Primul stat din UE care introduce programul de muncă de 13 ore, după ce a prelungit săptămâna de lucru la 6 zile

Parlamentul urmează să voteze legea controversată miercuri, în contextul unor proteste naționale anunțate în întreaga țară. În ciuda opoziției tot mai puternice din partea sindicatelor și a partidelor de opoziție, proiectul de lege este așteptat să treacă ușor, cu voturile partidului de guvernământ, Noua Democrație, scrie Politico.

Piața muncii e „flexibilă”

De la preluarea puterii în 2019, guvernul de centru-dreapta a transformat piața muncii din Grecia într-una dintre cele mai „flexibile” din Europa, după cum susține.

Începând cu iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele sectoare de servicii vor putea fi chemați să lucreze un program de șase zile pe săptămână, primind o plată suplimentară de 40% pentru a șasea zi lucrată. Această schimbare – opusă tendinței din alte țări europene care reduc săptămâna de lucru – este justificată de îmbătrânirea și scăderea populației Greciei, precum și de lipsa acută de forță de muncă calificată.

Marți, Grecia a fost paralizată de o grevă generală, a doua din această lună, sindicatele cerând retragerea proiectului de lege. Majoritatea serviciilor publice și mijloacelor de transport au fost suspendate din cauza protestelor de amploare.

Citește și

Maria Zaharova: Europa de Vest va fi prima victimă a şantajului nuclear al lui Zelenski

Uniunea din sectorul public ADEDY a transmis într-un comunicat că „programul flexibil de lucru” înseamnă, în realitate, „abolirea zilei de lucru de opt ore, distrugerea oricărui concept de viață de familie și socială și legalizarea supraexploatării”.

Prevederile din noua lege

Noua legislație prevede că angajații pot lucra până la 13 ore pe zi, dar nu mai mult de 37,5 zile pe an, cu un maximum de 48 de ore pe săptămână, calculat ca medie pe patru luni, și un plafon de 150 de ore suplimentare anual.

Totuși, săptămâna de lucru de 40 de ore rămâne regula generală, iar orele suplimentare ar urma să fie mai bine plătite, cu un bonus de 40%.

Ministerul Muncii a precizat că ziua de lucru de 13 ore va fi voluntară, iar niciun angajat nu poate fi obligat să lucreze peste program. Sindicatele avertizează însă că, în practică, angajatorii dețin puterea în negociere, mai ales într-o țară cu puține inspecții ale muncii.

Legea ar mai permite fragmentarea concediului anual în mai mult de două perioade, programe săptămânale flexibile, contracte de două zile și angajări rapide prin aplicații mobile, „pentru a răspunde nevoilor urgente ale companiilor”, potrivit proiectului.

Rata șomajului în Grecia, peste media UE

Economia Greciei și-a revenit după criza financiară de un deceniu, începută în 2009 și urmată de trei programe de salvare financiară până în 2018. Rata șomajului, care în timpul crizei a atins un record de 28%, a scăzut la 8,1% în august, față de o medie UE de 5,9%.

Totuși, salariile rămân printre cele mai mici din UE, forțând mulți greci să lucreze două locuri de muncă pentru a face față costurilor tot mai mari, în special la locuințe. Țara este penultima în UE ca putere de cumpărare, aproape jumătate dintre gospodării neputând acoperi cheltuielile de bază, potrivit unui raport al Comitetului European pentru Drepturi Sociale din 2024.

Unul din cinci greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână, cea mai ridicată proporție din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. Conform OCDE, Grecia s-a situat pe locul al cincilea la nivel mondial în 2023 în privința numărului anual de ore lucrate, după Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.

„Legea va da un impuls sectorului privat”

Ministrul Muncii, Niki Kerameus, din partea partidului Noua Democrație, susține ferm noua lege, afirmând că aceasta „oferă un impuls sectorului privat” și „îi întărește pe angajați”.

„Expresia zi de lucru de 13 ore sugerează că vom lucra 13 ore zilnic, tot anul. Este adevărat? Se poate întâmpla zilnic? Răspunsul este nu. Poate fi aplicată până la 37 de zile pe an, adică aproximativ trei zile pe lună. În plus, este necesar acordul angajatului”, a declarat ea marți, într-un interviu pentru Skai TV.

Kerameus a subliniat că un angajat nu poate fi concediat dacă refuză noile reguli și a adăugat că, având în vedere nivelul șomajului aflat la cel mai scăzut nivel din ultimii 17 ani, „poți înțelege cât de mult se întărește poziția salariatului”.

Opozanții proiectului, printre care Dimitrios Mantzos, deputat al partidului socialist Pasok, au acuzat guvernul în parlament că dereglementează relațiile de muncă, sporește insecuritatea angajaților și distruge echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

„Faptul că discutăm un asemenea proiect de lege este inacceptabil, rușinos și retrograd”, a declarat Efi Achtsioglou, deputată a partidului Noua Stângă. „Este de neconceput ca în 2025 să dezbatem încă posibilitatea de a legifera o zi de lucru de 13 ore.”

Experții în piața muncii avertizează că măsura va legaliza abuzurile deja existente privind orele suplimentare, va duce la epuizare și la o creștere a accidentelor de muncă.

Într-o scrisoare trimisă ministrului Kerameus la sfârșitul lui septembrie, Confederația Generală a Muncii din Grecia (GSEE) – principala organizație sindicală din sectorul privat – a denunțat măsurile, afirmând: „Aceste reglementări agravează nesiguranța locurilor de muncă și consolidează modelul muncii flexibile și neprotejate”.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO | Elena Ionescu se iubește cu un fost fotbalist de la FCSB! Diferența de vârstă este uriașă