Germania vrea să devină puterea militară a Europei. China ar putea să-i stea în cale

„Dacă materialele provenite din China ar dispărea brusc, acest lucru ar putea bloca planurile noastre industriale de apărare din fașă”, avertizează Jakob Kullik, cercetător la Universitatea Tehnică din Chemnitz și expert în politica privind pământurile rare.

Planul cancelarului german de a face din armata țării sale „cea mai puternică armată convențională din Europa” vine cu un preț fără precedent. Berlinul s-a angajat să cheltuiască sute de miliarde pentru apărare până în 2029, rupând decenii de prudență fiscală.

O bună parte din acești bani sunt deja în mișcare. Comenzile pentru vehicule militare se ridică la mii de unități, producția de rachete este accelerată, iar cererea pentru muniție crește rapid.

Companiile de apărare se grăbesc să-și retehnologizeze fabricile și să repornească linii de producție inactive de zeci de ani — cu speranța de a reînvia o bază industrială care a slăbit după Războiul Rece.

Citește și

Institutul Nobel, poziție clară după sugestia lui Machado pentru Trump: „Premiul Nobel pentru Pace nu poate fi trasferat”

Însă reînarmarea se bazează pe o fundație fragilă.

Dependența de minerale critice
Fiecare tanc, rachetă sau dronă comandată în cadrul programului de reînarmare depinde de materii prime pe care puțini oameni din afara industriei de apărare le-ar putea numi.

Potrivit Federației Industriei Germane (BDI), cel mai mare grup de lobby industrial din țară, elementele rare precum neodim și dispriu, alături de tungsten, grafit, titan și magneziu de înaltă puritate, sunt coloana vertebrală a sistemelor militare de ultimă generație. Acestea alimentează radarele, motoarele electrice, aripioarele de ghidaj ale rachetelor, dispozitivele de vedere termică și propulsia dronelor — esența războiului modern.

Majoritatea provin din China.

BDI avertizează că UE importă 95% din materiile prime strategice și depinde de state din afara UE pentru 90% dintre acestea. Germania nu are aproape deloc capacități interne de procesare. În același timp, China controlează peste 50% din procesarea globală a multor minerale critice — și până la 86% în cazul unora dintre cele mai importante pentru apărare, inclusiv galiu și germaniu.

Articol recomandat de sport.ro

Șumudică „turbează“: fotbalistul-parior l-a „împușcat“ și i-a stricat debutul la arabi