Germania în criză după ce Olaf Scholz și-a pierdut sprijinul politic. Data la care vor fi organizate alegeri anticipate
Germania se îndreaptă spre alegeri legislative anticipate pe 23 februarie anul viitor, asta după ce destrămarea coaliţiei lui Olaf Scholz, actualul cancelar, a lăsat țara într-un haos politic.
Data alegerilor, care a făcut obiectul a mai multe zile de dezbateri, a fost aprobată de principalul partid de opoziţie, conservatorii din CDU/CSU (Uniunea Creştin Democrată şi "aripa" sa din Bavaria, Uniunea Creştin Socială), au declarat pentru AFP surse apropiate Partidului Social Democrat al cancelarului Scholz.
Potrivit unei alte surse, cancelarul ar urma să solicite încrederea Bundestagului, camera inferioară a parlamentului, pe 16 decembrie, iar votul deputaţilor va avea loc la două zile de la depunerea moţiunii.
Acest calendar oferă doar câteva repere pentru posibilele evoluţii dintr-o Germanie care se confruntă cu o gravă criză industrială şi este preocupată de repercusiunile pentru comerţ şi securitate ale recentei alegeri a republicanului Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite ale Americii.
Destrămarea bruscă, miercurea trecută, a coaliţiei tripartite condusă timp de trei ani de Olaf Scholz a aruncat cea mai mare economie a Europei într-o criză fără precedent.
Olaf Scholz conduce un guvern minoritar
Cancelarul, aflat de acum în fruntea unui guvern minoritar împreună cu ecologiştii, a stabilit iniţial votul de încredere pentru 15 ianuarie, în vederea organizării de alegeri în martie. Dar, aflat sub presiune din toate părţile pentru a accelera ritmul, Scholz cel nepopular a dat înapoi şi le-a încredinţat sarcina de a stabili o dată grupurilor parlamentare ale conservatorilor CDU/CSU, principalul partid de opoziţie şi situat cu mult înainte în sondaje, şi ale social-democraţilor.
Scrutinul poate fi organizat "în deplină siguranţă"
Odată ce Olaf Scholz va fi pierdut încrederea membrilor Bundestagului - un scenariu aproape inevitabil având în vedere că nu mai are majoritatea -, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier va avea la dispoziţie trei săptămâni pentru a dizolva camera inferioară. Apoi, conform procedurii, noile alegeri trebuie să aibă loc în termen de 60 de zile. De luni, preşedintele desfăşoară consultări cu liderii de partid pentru a găsi o dată potrivită.
Directoarea federală pentru alegeri, Ruth Brand, a declarat marţi, în cadrul unei audieri în faţa comisiei pentru controlul alegerilor din Bundestag, că nu se opune unor alegeri anticipate înainte de martie 2025, considerând fezabilă organizarea unui vot "în deplină siguranţă juridică".
Coaliţia formată la sfârşitul anului 2021 de SPD al lui Olaf Scholz, Verzi şi liberalii din Partidul Liberal Democrat (FDP) a fost spulberată miercuri seară, după demiterea ministrului liberal al finanţelor Christian Lindner, din cauza unor dezacorduri profunde privind politica economică. Partidele nu au aşteptat un acord asupra unei date a scrutinului pentru a-şi lansa campaniile.
În prima linie se află conservatorii, conduşi de Friedrich Merz, partid cotat în sondajele de opinie cu aproximativ 32%, care îl presează pe cancelar să deschidă calea unor alegeri rapide.
"Pentru că lumea din jurul nostru nu aşteaptă. Nu e ca şi cum toată lumea îşi ţine respiraţia şi urmăreşte cu fascinaţie Germania, aşteptând să fie luate toate deciziile în Europa, Asia şi Statele Unite. Lumea aşteaptă o Republică Federală Germania capabilă de acţiune", a declarat Merz marţi într-un discurs la o conferinţă cu reprezentanţi ai industriei hoteliere.
Negocieri grele pentru un nou guvern
Formarea unui guvern nu se anunţă uşoară nici în cazul victoriei conservatorilor, după cum indică ultimele sondaje publicate după destrămarea guvernului. Conservatorii exclud orice alianţă cu Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreapta creditat cu 19,5% în cel mai recent sondaj al institutului Insa.
Friedrich Merz ar dori să evite o coaliţie în trei, dar scorurile celorlalte partide nu ar permite acest lucru în stadiul actual, cu SPD la 15,5%, Verzii la 11,5%, iar FDP la doar 5%.
În ce-l priveşte, Olaf Scholz, în ciuda declinului său în sondajele de popularitate, intenţionează să rămână în fruntea campaniei SPD, în timp ce ministrul său al apărării Boris Pistorius este de departe cel mai popular politician din Germania.
