Forțele Ucrainei par să își continue avansul în regiunea Kursk. Zelenski: „Acum războiul se întoarce la ruși, acasă”
”Rusia a adus războiul altora, acum războiul se întoarce la ruși, acasă.” A spus-o Volodimir Zelenski, referindu-se la ofensiva ucraineană în regiunea Kursk.
Analiștii occidentali consideră că ucrainenii controlează cel puțin 800 de kilometri pătrați dincolo de graniță, pe teritoriul Rusiei. Însă, comandantul armatei ucrainene a raportat o suprafață chiar mai mare, de o mie de kilometri pătrați.
Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studierea Războiului, forțele ucrainene par să își continue avansul în regiunea Kursk, în ciuda afirmațiilor bloggerilor militari, care susțineau că rușii au început să stabilizeze linia frontului.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene: „În momentul de față, controlăm aproximativ o mie de kilometri pătrați din teritoriul Federației Ruse. Desfășurăm lupte de-a lungul întregului front. Situația e sub controlul nostru.”
Totuși, conform experților occidentali, ucrainenii ar avea sub control o suprafață mai mică de pe teritoriul Rusiei, de aproximativ 800 de kilometri pătrați.
Deborah Haynes, Sky News: „Unul dintre obiectivele acestei misiuni îndrăznețe este, aparent, crearea unei zone tampon de-a lungul graniței între Ucraina și Rusia. De asemenea, este un mod de a pune presiune asupra președintelui Vladimir Putin, arătându-le rușilor că granița este vulnerabilă. Și astfel, rușii pot vedea ce înseamnă să se mute războiul pe teritoriul lor.”
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Este dreptul nostru să-i distrugem pe teroriștii ruși la ei acasă, în locul de unde își lansează atacurile asupra noastră. Rusia trebuie să fie forțată să accepte pacea, dacă Putin vrea cu atâta ardoare să continue războiul.”
Deja, guvernatorul regiunii Kursk a recunoscut amploarea fără precedent a incursiunii ucrainene la reuniunea de criză convocată de președintele Putin.
Alexei Smirnov, guvernator interimar al regiunii Kursk: „28 de localități sunt sub controlul inamicului. Adâncimea incursiunii în regiunea Kursk este de 12 km, pe o lățime de 40 de km. Acolo locuiesc două mii de oameni, de a căror soartă nu știm nimic. Pentru noi, problema este că nu există o linie a frontului clar delimitată. Nu știm unde se află inamicul.”
Bloggerii militari ruși susțin că trupele Kievului acționează cu unități mobile de sabotaj, dificil de localizat, punând astfel în dificultate armata Moscovei.
Vladimir Putin: „Unul dintre obiectivele inamicului este să semene discordie în societate, să sperie populația rusă. Din câte se pare, Occidentul poartă un război împotriva noastră prin intermediul ucrainenilor.”
Pe de altă parte, cotidianul Financial Times a intrat în posesia unor documente secrete care dezvăluie planurile Moscovei pentru o serie de 32 de atacuri țintite – inclusiv în România – în primele etape ale unui potențial conflict cu NATO. Ar fi, de fapt, o prezentare pentru ofițerii ruși, care conține doar o mică parte din „sutele, dacă nu miile, de ținte cartografiate în întreaga Europă, inclusiv ținte militare și de infrastructură critică", a explicat un fost oficial NATO.
Moscova și-ar fi instruit marina pentru a lovi țintele vizate, inclusiv cu rachete cu capacitate nucleară.
Pe hărțile prezentate de Financial Times, pe baza documentelor rusești, figurează trei ținte potențiale din estul și sud-estul României.
Publicația americană nu le menționează, dar în zonele marcate pe hartă se află posibile obiective pe care Moscova le-ar considera importante – cum ar fi podul Giurgiu-Ruse, baza care adăpostește scutul antirachetă de la Deveselu, portul Constanța și baza NATO de la Kogălniceanu.
Planurile au fost făcute între 2008 și 2014, așadar înaintea invaziei ruse din Ucraina.