Finlanda s-a oferit să preia preşedinţia UE în locul nostru. Reacţii de la Bucureşti

62000908
iStock

Juha Sipilä, premierul Finlandei, a anunţat marţi că a discutat cu autorităţile de la Bucureşti şi nu va prelua preşedinţia UE în locul României, aşa cum s-a speculat în presă.

"Pregătirile Finlandei pentru preluarea preşedinţiei UE sunt într-un stadiu avansat”, a scris Sipilä pe Twitter marţi. „Am verificat situaţia din România. Răspunsul pe care l-am primit din România este că nu intenţionează să ceară ca Finlanda să preia mai devreme preşedinţia UE”.

Ulterior, Sipilä a afirmat că tensiunile politice din România nu vor afecta calendarul preşedinţiei UE. El a declarat agenţiei de presă STT că România nu are nicio intenţie de a-şi amâna termenul de şase luni la preşedinţia UE.

Anunţul a fost făcut după ce europarlamentarul finlandez Henna Virkkunen a afirmat că este răspunderea ţării sale să preia mai devreme preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, reacţionând la afirmaţia de luni a lui Klaus Iohannis, potrivit presei de la Helsinki. „Dacă România nu poate prelua preşedinţia UE, Finlanda e următoarea la rând”, a afirmat politiciana, care a spus că există şi un precedent: „Din cauza Brexit, preşedinţia britanică a fost întreruptă şi Estonia a preluat în 2017”. În mod normal, Finlanda ar urma să preia această poziţie abia în iulie 2019.

 

 

Şi Sampo Terho, ministru pentru Afaceri Europene în guvernul de la Helsinki, a precizat că situaţia politică de la Bucureşti ar putea duce la o cerere de asistenţă din partea Finlandei, dar nu a anunţat că a primit o astfel de solicitare. Aceste afirmaţii au fost făcute înaintea adoptării rezoluţiei Parlamentului European şi a publicării raportului MCV.

Şi Ministerul Afacerilor Externe a venit cu o replică: "Așa cum Guvernul României a reiterat în nenumărate rânduri, România este pregătită pentru preluarea, la 1 ianuarie 2019, a mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene, iar pregătirile se desfășoară conform calendarului.

De asemenea, atragem atenția că Guvernul finlandez apreciază că pregătirea României privind preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene este în grafic, iar dialogul în cadrul formatului TRIO confirmă, încă o dată, capacitatea României de a exercita cu succes acest mandat.

În urma clarificărilor oferite de Ambasada României la Helsinki, principalul cotidian finlandez a publicat o actualizare a informației care tratează declarațiile oficialilor finlandezi, actualizare ce cuprinde poziția Executivului român și clarifică faptul că România nu se află în imposibilitatea de a-și exercita mandatul de Președinție a Consiliului UE și nu va solicita asistență, în acest sens, Guvernului finlandez.

Reiterăm că exercitarea în bune condiții a mandatului privind Președinția României a Consiliului Uniunii Europene este un exercițiu comun, care trebuie să aibă la bază un consens politic între toate instituțiile statului și un dialog deschis și onest, care să permită României să îndeplinească cu succes această responsabilitate.

Acest mandat constituie o oportunitate pentru confirmarea angajamentului României față de Uniunea Europeană și de promovarea valorilor sale, cât și a consolidării și articulării rolului României la nivelul statelor membre.

Nu în ultimul rând, subliniem importanța tratării cu maturitate a unor informații care nu sunt fundamentate pe demersuri reale și care pot afecta imaginea României și influența credibilitatea și statutul său la nivel european."

Declaraţia lui Klaus Iohannis care a produs aceste reacţii a fost făcută luni. "De la 1 ianuarie 2019, România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, o poziţie extrem de importantă, o poziţie extrem de onorantă, o poziţie extrem de solicitantă mai ales pentru Guvern. Părerea mea este că nu suntem pregătiţi pentru aşa ceva. Acum câteva săptămâni am fost întrebat de jurnalişti şi am spus că vom face faţă rezonabil, dar numai că între timp lucrurile au luat-o razna. La Guvern nu se mai înţeleg responsabilii pentru diferite sectoare, persoanele care ar trebui să se ocupe de chestiunile europene pleacă sau sunt demise şi în acest fel ne trezim în ceasul al 12-lea total, total nepregătiţi. Şi cred că din păcate şi acuma, în ultimul moment, necesitatea politică este înlocuirea acestui accident al democraţiei româneşti care este Guvernul Dragnea - Dăncilă. Nu există nicio perspectivă de bună guvernare. Nu există nicio perspectivă de bună implicare în afacerile europene. Aceste lucruri sunt foarte grave", spunea atunci preşedintele României.

Articol recomandat de sport.ro
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
Citește și...
Marea Britanie și UE sancționează Rusia pentru atacuri cibernetice asupra Europei. Ce mesaj a transmis Nicușor Dan

Regatul Unit şi Uniunea Europeană au anunţat luni, împreună, că vor impune sancţiuni împotriva Rusiei, pe care o acuză că se află la originea unor atacuri cibernetice menite să „semene haos şi diviziune în Europa”, relatează AFP.

UE pregătește restricționarea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele sociale. Ce măsuri propun experții

O echipă de experți a recomandat restricționarea accesului la social media pentru copiii sub 13 ani în întreaga Uniune Europeană.

Peter Magyar forțează schimbarea președintelui Ungariei. Tamas Sulyok cere ajutorul Comisiei de la Veneția

Parlamentul Ungariei urmează să aprobe luni un amendament constituţional propus de guvernul lui Peter Magyar pentru a-l înlătura pe preşedintele Tamas Sulyok, despre care Magyar susţine că este o "marionetă" a lui Viktor Orban.

Recomandări
Criză politică în România. Sorin Grindeanu, după discuția de la Cotroceni cu PNL și USR: „Nu s-a degajat o soluție”

Criza politică din România se prelungește pe o perioadă nedeterminată. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că, după discuția care a avut loc, luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, cu liderii PNL, USR și UDMR ”nu se degajă o soluție”.

Viorel Pașca este liber. Curtea de Apel București i-a revocat controlul judiciar

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni revocarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Viorel Paşca şi a patru membri ai familiei sale, în dosarul azilelor ilegale din judeţul Bihor.

DOCUMENT. Motivarea deciziei prin care judecătorii au suspendat provizoriu hotărârile Congresului PNL din 21 iunie

Tribunalul București a publicat, luni, motivarea prin care judecătorii au suspendat provizoriu hotărârile și efectele Congresului extraordinar al Partidului Național Liberal, care a avut loc în 21 iunie.