La summitul de azi-noapte, de la Bruxelles liderii au cerut vigilență și o reacție unitară pentru apărarea intereselor europene.

Donald Trump, președintele SUA: „Aici este pe vecie. Asta s-a discutat. Putem face orice vrem. Și pe plan militar, putem face orice vrem. Este în curs de negociere și o să vedem ce se întâmplă. Cred că fi bine. Avem foarte multe lucruri grozave în acest acord. Care este bun și pentru Europa. Pentru că atunci când nouă ne merge bine, le merge bine și lor. Iar când nouă nu ne merge bine, nu este deloc bine pentru ei. Pentru că noi ținem totul laolaltă. Vom lucra cu toții, împreună. Și, de fapt, NATO va fi implicată alături de noi. Vom face acest lucru în colaborare. Și nu vom avea nicio cheltuială. Cu excepția construirii Golden Dome. Dar va exista participare și la costurile pentru Golden Dome. Pentru că, știți, tehnologia noastră este incredibilă”.

Nicușor Dan, președintele României: „Pe subiectul Danemarca-Groenlanda, concluzia unanimă de solidaritate cu Danemarca și Groenlanda, și intenția Uniunii Europene, în coordonare cu NATO, de a investi pentru apărarea zonei arctice”.

Liderii Uniunii europene și-au exprimat ușurarea după ce - la Davos - președintele Statelor Unite și-a retras amenințările de a anexa Groenlanda prin forță și de a impune noi tarife vamale anumitor state membre. 

În ceea ce privește tarifele, bineînțeles, salutarea dezescalădării în declarațiile publice de cele două părți și, în consecință, în Parlamentul European, continuarea dezbaterilor pentru punerea în practică a ce s-a negociat în iulie 2025, care, după cum știți, acum câteva zile se suspendase discuția asta.

La summitul de urgență de la Bruxelles, care s-a încheiat după miezul nopții, europenii au cerut totodată vigilență, unitate și insistă asupra necesității de apărare a intereselor comune.

Antonio Costa, președintele Consiliului European: „Uniunea Europeană va continua să își apere interesele și se va apăra pe sine, statele sale membre, cetățenii și companiile sale împotriva oricărei forme de coerciție. Are puterea și instrumentele pentru a face acest lucru și o va face dacă și când va fi necesar”.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: „Suntem bine pregătiți cu contramăsuri comerciale și instrumente non-tarifare în cazul în care ar fi fost aplicate tarife. Așadar, pe scurt, am urmat patru principii-cheie: fermitate, deschidere către dialog, pregătire și unitate. Această abordare a fost eficientă, astfel că, pe viitor, ar trebui să o menținem”.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Când Europa este unită, puternică și reacționează rapid, lucrurile revin la normal și la calm. Rămânem extrem de vigilenți și, prin urmare, pregătiți să folosim instrumentele de care dispunem dacă vom fi din nou amenințați”.

Până una alta, Trump a reușit să-și înfurie aliații - Londra în primul rând - cu o afirmație facută intr-un interviu pentru Fox News.  

Donald Trump: „Nu sunt sigur dacă ar fi alături de noi dacă am avea vreodată nevoie de ei”. 

Niciodată nu am avut nevoie de ei. De fapt, nu le-am cerut nimic până acum. Vor spune că au trimis niște trupe în Afganistan. Și au trimis, dar au stat puțin în spatele liniilor, puțin în afara frontului”.

Trump greșește, a fost reacția din Downing street. Ministrul forțelor armate, Al Carns, a transmis că afirmațiile președintelui american sunt "total ridicole" și "o adevărată rușine".

Marea Britanie s-a numărat printre aliații care s-au alăturat statelor Unite în războiul din Afganistan din 2001, după ce Washingtonul a invocat Articolul 5 al apărării colective, ca răspuns la atentatele de 11 septembrie. 457 de militari britanici au pierit atunci în conflict.

Europa nu mai are cale de întoarcere, aceasta a fost una dintre ideile care s-au conturat după Consiliul European informal de joi seară: chiar dacă există nuanțe între capitale, liderii sunt de acord că, dacă Donald Trump a amenințat o dată un aliat, o poate face din nou, oricând. Iar deși nu s-a luat nicio decizie – și nici nu era miza, pentru că reuniunea a fost informală – mesajul politic a fost unul de unitate: UE rămâne deschisă, dar fermă, și se pregătește să acționeze împreună.

Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că discuțiile vor continua pe 12 februarie, când liderii UE se reunesc la Alden Biesen, în Belgia, într-un retreat informal gândit pentru discuții strategice. 

Nu e doar un castel: Alden Biesen a fost cândva cartierul general regional al Ordinului Teutonic, iar acum, în același decor istoric, liderii UE vin pentru o întâlnire fără concluzii "pe hârtie", dar cu miză mare pentru direcția Europei.

Comisarii europeni s-au întâlnit într-un "colegiu de securitate", un format nou de lucru, iar discuțiile au fost confidențiale. După Consiliul European a urmat o informare de sinteză, cu mesajele-cheie și pașii următori.

Secretarul general al NATO Mark Rutte s-a întâlnit la Bruxelles cu premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, iar cei doi au discutat despre cum pot a menține Alianța "sigură și securizată" și pentru a întări descurajarea și apărarea în Arctica. La scurt timp după întrevedere, Frederiksen a ajuns la Nuuk, în Groenlanda, spunând că revine "cu bucurie" și că vrea să continue colaborarea strânsă, inclusiv pregătirile pentru eforturi diplomatice comune. 

În același timp, Comisia Europeană vrea să întărească prezența UE în Arctica: pregătește un pachet consistent de investiții pentru Groenlanda, propune dublarea sprijinului financiar în următorul buget pe termen lung, iar Ursula von der Leyen spune că această creștere a cheltuielilor de apărare ar trebui folosită și pentru echipamente adaptate Arcticii, inclusiv un spărgător de gheață european.