Erdogan şi-a dat acordul pentru aderarea Finlandei la NATO. Suedia mai aşteaptă

62309570
Profimedia

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat vineri că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, parlamentul de la Ankara urmând să ratifice aderarea acestei ţări, nu însă şi pe cea a Suediei, transmite AFP.

"Am decis să lansăm în parlamentul nostru procesul de aderare a Finlandei la NATO", a declarat Erdogan după o întrevedere avută la Ankara cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Preşedintele turc şi-a exprimat speranţa că votul parlamentului turc se va desfăşura înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura pe 14 mai. Coaliţia lui Erdogan are majoritate în legislativ şi nici opoziţia nu s-a manifestat contra primirii Finlandei în Alianţa, aşadar ratificarea ar trebui să fie doar o formalitate.

"Turcia este unul dintre cei mai mari susţinători ai politicii NATO a uşilor deschise. Am văzut că Finlanda a făcut paşi sinceri pentru îndeplinirea promisiunilor înscrise în memorandumul tripartit de la Madrid" semnat în iulie anul trecut, a afirmat preşedintele turc, vorbind la o conferinţă de presă comună cu omologul său finlandez.

Cât despre Suedia, Erdogan a spus că va continua discuţiile cu aceasta asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

El a motivat că Turcia a considerat necesar să separe procesul aderării Finlandei de cel al Suediei, întrucât guvernul de la Stockholm nu a dat curs cererilor Ankarei de a extrăda către Turcia persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizaţii teroriste, în special din zona kurdă.

"Nu suntem împotriva Suediei. Dar Suedia şi-a deschis braţele pentru terorişti, le-a deschis şi străzile sale. I-am spus premierului suedez să ne trimită 120 de terorişti. Cum nu au făcut-o, nu putem avea o poziţie pozitivă faţă de ei. În Finlanda, acest lucru nu se întâmplă, prin urmare poziţia noastră este pozitivă", a explicat Erdogan.

Preşedintele finlandez i-a mulţumit acestuia pentru hotărârea luată, dar a amintit că Finlanda doreşte şi aderarea Suediei la Alianţă, decisă în comun de cele două ţări. "În urma deciziilor luate astăzi, parlamentul turc începe procesul de ratificare. Vă mulţumim mult! Dar avem un vecin care este Suedia şi intrarea Finlandei în NATO nu poate fi completă fără Suedia", a afirmat preşedintele finlandez Sauli Niinisto.

Între timp, Ungaria, singura ţară membră NATO în afară de Turcia care nu a ratificat aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, a anunţat că va ratifica pe 27 martie aderarea Finlandei. Anunţul a fost făcut pe Facebook de Mate Kocsis, liderul grupului parlamentar al formaţiunii Fidesz a premierului Viktor Orban. Acesta din urmă acuzase Finlanda şi Suedia că, asemeni Bruxellesului, răspândesc "minciuni sfruntate" despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria.

În ce priveşte ratificarea aderării Suediei, parlamentul de la Budapesta o va vota "mai târziu", a scris în mesajul său acelaşi politician ungar, fără alte detalii. Mate Kocsis a asigurat în schimb că votul asupra ratificării aderării Finlandei va fi favorabil.

Primirea celor două ţări în Alianţă s-a lovit de veto-ul Turciei, care le-a acuzat că adăpostesc pe teritoriile lor "terorişti", termen prin care Ankara desemnează în special membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

În urma negocierilor cu guvernul turc, Suedia şi Finlanda au semnat anul trecut cu acesta un memorandum prin care se angajează că vor considera PKK organizaţie teroristă. Aceste două ţări s-au angajat de asemenea să nu susţină diferitele grupări adversare ale Ankarei, printre care şi mişcare armată kurdă YPG din Siria.

Turcia a devenit între timp şi mai radicală împotriva primirii Suediei în Alianţă, după ce o grupare prokurdă a "executat" simbolic în ianuarie la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Ea este blondina care i-a sucit mințile lui Denis Alibec!
FOTO Ea este blondina care i-a sucit mințile lui Denis Alibec!
Citește și...
Discurs istoric al Papei Leon în Parlamentul spaniol, ovaţionat timp de 7 minute. Lumea se află într-o criză „profundă”

Papa Leon al XIV-lea a declarat luni în faţa Parlamentului Spaniei că escaladarea conflictelor, polarizarea tot mai profundă şi nerespectarea generalizată a drepturilor omului au împins lumea într-o criză profundă.

Toți deputații din Ungaria au fost de acord să-și reducă veniturile cu 40%. Niciunul nu s-a opus

Deputaţii ungari au acceptat luni să li se diminueze veniturile cu 40% pentru a contribui la uşurarea poverii finanţelor publice şi a întări imaginea de probitate asociată cu noul prim-ministru Peter Magyar într-un context bugetar tensionat.

O țară preferată de români interzice fumatul pe plajă. Amenzile pot ajunge la zeci de euro

În provincia Antalya, Turcia, autoritățile locale au decis să interzică fumatul în unele dintre zonele sale. Noile restricții au intrat în vigoare pe 5 iunie pe plajele din Lara, Belek, Çamyuva și Beach Park.

Recomandări
Cum explica în 2013 Consiliul Concurenței că a închis o ancheta legată de ROBOR, care în 2026 a dus la o amendă record

Consiliul Concurenței a sancționat 10 dintre cele mai mari bănci din România pentru schimb de informații confidențiale privind stabilirea ROBOR, indice care a influențat creditele acordate populației înainte de 2019 și continuă să afecteze împrumuturile.

Ce știm și ce nu știm despre drona care a explodat în Portul Constanța. Întrebările care alimentează controversele

Sunt încă multe necunoscute după explozia dronei maritime în Portul Constanța. Cronologia incidentului, schimbul de informații cu Ucraina modul în care a fost gestionată situația generează dezbateri aprinse. 

Echipa cu care Eugen Tomac vrea să obțină votul Parlamentului. Cine sunt miniștrii și cei trei vicepremieri

Premierul desemnat, Eugen Tomac, a prezentat echipa cu care vrea să se prezinte în fața Parlamentului. Cabinetul pe care îl propune va avea trei vicepremieri: unul pentru Digitalizare, unul pentru Educaţie şi altul pentru Economie.