Nutriționiștii au venit în întâmpinarea acestui obiectiv și au elaborat regimul FODMAP - acronimul de la oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili. Dieta propune o alimentație în care este redus la maxim consumul acestor zaharuri, în dorința de a scăpa de balonare.
Alimentele cu conținut crescut de FODMAP
Dintre legume anghinare, mazăre, sparanghel, broccoli, conopidă, ceapă, praz, ciuperci. Dintre fructe cele bogate în fructoză și polioli: mere, smochine, cireșe, mango, piersici, pere, prune. Dintre produsele lactate, cele care conțin multă lactoză: laptele, brânza proaspătă și iaurturile
De evitat și leguminoasele (năut, fasole și linte), plus fisticul și nuca de Caju la oleaginoase. Din păcate și cerealele sunt bogate în FODMAP, deci se elimină din dietă toate produsele pe bază de grâu, secară și orz. Adăugați la asta toate produsele de patiserie și cofetărie care conțin zahăr, plus băuturile dulci și sucurile.
Variante care pot fi mâncate
Chiar dacă lista alimentelor care trebuie evitate este lungă, nu vă speriați, avem și opțiuni sărace în FODMAP, numite chiar alimente anti-balonare!
Legumele sunt sigure - morcov, castravete, fasole verde, ridichi, spanac, dovlecel, varză, salată, roșii. Avem și fructe fără FODMAP: portocale, clementine, mandarine, kiwi, grepfrut, struguri, banane, căpșuni, zmeură, pepene, ananas. Toate brânzeturile și cașcavalurile, plus laptele fără lactoză nu au risc de balonare, iar dintre cereale, produsele pe bază de orez, ovăz și quinoa. La capitolul dulciuri se poate folosi siropul de arțar și ciocolata neagră. Nucile și alunele sunt permise, la fel și toate alimentele proteice: ouă, carne albă și roșie, pește, fructe de mare.
Oricine suferă de tulburări digestive și disconfort abdominal poate să apeleze la această dietă și să reducă cantitatea de FODMAP din alimentație. Se începe cu eliminarea lor completă timp de 6-10 săptămâni, apoi se reintroduc treptat unul câte unul, ca să fie descoperit care dintre carbohidrații FODMAP este vinovat de apariția problemelor digestive. Regimul trebuie completat cu suplimente cu probiotice, care să echilibreze microbiota intestinală.
Dieta FODMAP este recomandată în principal persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil, dar și pentru alte afecțiuni digestive funcționale: boală inflamatorie intestinală, colită ulcerativă, boala Chron, tulburări digestive post-infecțioase, intoleranță la lactoză, fructoză etc. Alături de regimul alimentar se folosesc și suplimente cu probiotice autorizate FODMAP.
