Într-un studiu publicat în revista PLOS Medicine, cercetătorii conduși de o echipă de la Capital Medical University din China au analizat datele a 95.559 de participanți la un proiect de cercetare privind sănătatea din Marea Britanie. Cu ajutorul unor dispozitive purtate la încheietura mâinii, cercetătorii au urmărit timp de o săptămână tiparele de somn ale participanților și le-au comparat cu apariția a peste 1.000 de afecțiuni. Perioada mediană de monitorizare a fost de aproape nouă ani, scrie Science Alert.
Etapa somnului care scade riscul de boli
Somnul REM este etapa când avem cele mai multe dintre vise. Activitatea cerebrală din timpul somnului REM seamănă cu cea din perioada în care suntem trezi și se consideră că această fază contribuie la îmbunătățirea procesului de învățare și la dezvoltarea creierului.
Un nivel mai ridicat de somn REM a fost asociat cu un risc mai mic de apariție a zeci de boli, printre care insuficiența cardiacă, boala Alzheimer, hipotensiunea și fibrilația atrială.
„Am constatat că variațiile tiparelor de somn au fost asociate cu 156 de cazuri de boli”, scriu cercetătorii în studiul publicat. „Mai exact, o proporție mai mare de somn REM și de somn profund a fost asociată cu un risc mai scăzut pentru 83, respectiv 7 boli, în timp ce o mai mare neregularitate a somnului și perioadele mai lungi de veghe după adormire au fost asociate cu un risc crescut pentru 3, respectiv 6 boli.”
În cazul somnului profund, printre afecțiunile asociate cu un risc mai scăzut s-au numărat diabetul de tip 2 și boala Parkinson.
Câte ore trebuie dormite
Între șase și opt ore de somn pe noapte par să reprezinte un fel de „interval ideal”, asociat cu un risc mai scăzut pentru un număr semnificativ de boli, observă cercetătorii. Persoanele care dormeau mai puțin de cinci ore pe noapte prezentau un risc mai mare pentru 37 de boli, comparativ cu cele care dormeau între șase și opt ore.
Cercetătorii au analizat și proporția de somn REM din totalul somnului participanților, ceea ce arată că asocierile observate în cazul acestei faze nu erau explicate doar prin faptul că unele persoane dormeau mai mult.
„Aceste rezultate evidențiază faptul că atât arhitectura somnului, cât și durata acestuia sunt asociate cu riscul de apariție a bolilor”, scriu cercetătorii.
Sunt necesare însă cercetări suplimentare pentru a determina cu certitudine mecanismele implicate. Cercetătorii consideră că somnul REM ar putea acționa asupra unor căi biologice diferite de cele influențate de somnul în ansamblu, oferind astfel beneficii distincte și interacționând diferit cu diverse boli.
.webp)
