Atunci când Donald Trump şi-a prezentat politica tarifară agresivă, ziarul de la Sydney l-a consultat pe economistul Warwick McKibbin, care a recunoscut că vor exista pagube, dar că „n-ar fi aşa de catastrofal".
De ce? "Pentru că locul ocupat preponderent de Trump pe scena media mondială nu corespunde greutăţii reale a Statelor Unite în economia mondială", scrie The Sydney Morning Herald, rezumând argumentele lui Warwick McKibbin.
„Statele Unite reprezintă doar 15% din comerţul mondial, iar restul de 85% se va organiza pur şi simplu în jurul Statelor Unite", aprecia el.
Este exact ceea ce s-a întâmplat, scrie ziarul.
Dovada este Canada, care, „victima unei ostilităţi comerciale brutale a lui Trump", s-a apropiat de Uniunea Europeană.
Premierul canadian Mark Carney "construieşte Canadei un viitor postamerican", rezumă SMH.
Ar putea Australia să-i urmeze exemplul?
„Împărtăşim aceeaşi viziune", răspunde Sydney Morning Herald ministrul australian al Comerţului Don Farrell. „Urmărim cu mare interes iniţiativele lui Carney", a subliniat el.
Ministrul australian se declară deschis tuturor posibilităţilor în privinţa unor eventuale acorduri cu UE.
„Lumea se împarte între protecţionişti şi liber-schimbişti. Este de netăgăduit că prosperitatea australiană din ultimii 50 de ani se bazează în întregime pe deschiderea noastră către lume", declară el.
Cu scopul de a-şi reduce dependenţa faţă de Statele Unite şi China, Australia şi UE au semnat, la sfârşitul lui martie, un Acord de liber-schimb, după opt ani de negocieri.
El este atât de recent, încât nu a fost ratificat, scrie SMH, iar înainte de a negocia acorduri noi cu UE, Australia trebuie ca mai întâi să-l pună în aplicare.
Cu alte cuvinte, Australia pare încă departe de statutul de stat „membru asociat" UE, oferit miercuri Canadei, conchide ziarul.
.webp)
