Demolări masive în Gaza. Israelul este acuzat că folosește distrugerea ca strategie de control

62560904
Getty

Israelul a demolat mii de clădiri în Gaza de la retragerea din acordul de încetare a focului cu Hamas, în luna martie, iar în ultimele săptămâni oraşe şi cartiere întregi - care înainte găzduiau zeci de mii de oameni - au fost rase de pe faţa pământului.

Imaginile din satelit arată niveluri masive de distrugere în mai multe zone despre care comandamentul militar israelian susţine că se află sub „control operaţional”.

O mare parte dintre aceste distrugeri au fost provocate prin demolări planificate, atât ale clădirilor deja avariate, cât şi ale unora care păreau în mare parte intacte.

Imagini verificate arată explozii puternice care ridică nori de praf şi dărâmături, în timp ce forţele israeliene desfăşoară demolări controlate ale unor blocuri turn, şcoli şi alte infrastructuri.

Mai mulţi experţi juridici au declarat pentru BBC Verify că Israelul ar fi putut comite crime de război, în conformitate cu Convenţia de la Geneva, care interzice în mare parte distrugerea infrastructurii de către o putere ocupantă.

Citește și
SUA, mobilizare masivă de trupe în Orientul Mijlociu. Un nou semnal că Pentagonul pregătește o operațiune terestră
SUA, mobilizare masivă de trupe în Orientul Mijlociu. Un nou semnal că Pentagonul pregătește o operațiune terestră

Un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF) a afirmat că operaţiunile s-au desfăşurat în conformitate cu dreptul internaţional, că Hamas ascunde „active militare” în zone civile şi că „distrugerea proprietăţii se realizează doar atunci când este impusă de o necesitate militară imperativă”.

În luna iulie, ministrul apărării al Israelului, Israel Katz, a prezentat planuri de a înfiinţa ceea ce a numit o „oraş umanitar” pe ruinele oraşului Rafah, în care 600.000 de palestinieni ar urma să fie concentraţi iniţial.

Planul a fost intens condamnat. Fostul prim-ministru israelian Ehud Olmert a declarat pentru BBC că această propunere ar fi „interpretată ca fiind similară cu un lagăr de concentrare”.

Tel al-Sultan era unul dintre cele mai vibrante cartiere ale oraşului Rafah. Străzile sale dens populate găzduiau singura maternitate din Rafah şi un centru de îngrijire pentru copii orfani şi abandonaţi.

Imaginile din satelit au arătat că o mare parte din zonă fusese deja grav avariată de bombardamentele şi tirurile de artilerie israeliene, însă zeci de clădiri reuşiseră să reziste atacului.

Însă din 13 iulie, distrugerile s-au intensificat, iar chiar şi scheletele clădirilor avariate au fost îndepărtate, întregi blocuri fiind rase complet de la sol. Spitalul este una dintre puţinele clădiri care au mai rămas în picioare.

În mod similar, demolările sunt în desfăşurare şi în cartierul saudit alăturat – care a găzduit cândva cea mai mare moschee a oraşului şi mai multe şcoli.

Un videoclip verificat arată un tanc deplasându-se pe o stradă din Rafah, în timp ce un excavator lucrează pe marginea drumului.

Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) afirmă că au demolat 1.200 de clădiri în Khuza'a, despre care susţin că făceau parte din „infrastructura teroristă” a Hamas.

O situaţie similară se conturează şi în oraşul apropiat Abasan al-Kabira, unde locuiau aproximativ 27.000 de persoane înainte de război. Fotografiile realizate pe 31 mai şi 8 iulie arată că o zonă extinsă a fost complet curăţată în doar 38 de zile.

Israelul a creat vaste „zone de securitate” şi coridoare care separă diferite părţi ale Fâşiei Gaza şi a distrus un număr mare de clădiri de-a lungul acestor trasee sau în apropierea lor. Cel mai recent coridor creat de Israel separă partea vestică de cea estică a oraşului Khan Younis, incluzând localităţile Khuza'a şi Abasan al-Kabira.

Încă de la începutul războiului, analiştii au sugerat că Israelul încearcă să creeze „zone tampon” adânci prin distrugerea clădirilor aflate în apropierea frontierei, însă unele dintre zonele recent rase de pe faţa pământului se află adânc în interiorul Gazei.

În Qizan Abu Rashwan – o aşezare agricolă situată la aproximativ 7 km de graniţa cu Israelul – practic toate clădirile rămase în picioare au fost demolate după 17 mai. Un videoclip verificat de BBC arată o explozie controlată care distruge un grup de blocuri turn.

BBC Verify a prezentat IDF o listă cu locurile unde au fost documentate demolări şi a cerut justificări militare concrete. Armata israeliană nu a furnizat astfel de justificări.

Demolări controversate, între justificări militare și acuzații internaționale

„Aşa cum s-a documentat pe scară largă, Hamas şi alte organizaţii teroriste ascund active militare în zone civile dens populate. IDF identifică şi distruge infrastructura teroristă situată, printre altele, în clădiri din aceste zone.”, a declarat un purtător de cuvânt al IDF.

Adil Haque, de la Facultatea de Drept Rutgers – a sugerat că demolările efectuate de IDF ar putea urmări crearea unei „zone de securitate” pe care Israelul să o poată controla permanent.

Alţi analişti susţin că demolările ar putea avea drept scop eliberarea terenului pentru a construi un presupus „oraş umanitar” în Rafah. Efraim Inbar, preşedintele Institutului de Strategie şi Securitate din Ierusalim, a sugerat că aceste acţiuni ar putea urmări încurajarea palestinienilor să părăsească complet Fâşia Gaza, accentuând „dorinţa puternică de emigrare”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu le-ar fi spus anterior unor parlamentari, într-o şedinţă cu uşile închise relatată pe scară largă în presa israeliană, că IDF „distruge tot mai multe locuinţe”, lăsând palestinienii „fără niciun loc unde să se mai poată întoarce”.

Pentru locuitorii Gazei, distrugerile sunt devastatoare.

Moataz Yousef Ahmed Al-Absi, din cartierul Tel al-Sultan, a declarat că locuinţa i-a fost complet distrusă:

„Mă mutasem în casă cu un an înainte să înceapă războiul şi eram incredibil de fericit, plin de speranţă pentru viitor. Acum a fost complet distrusă,” a spus el.

Articol recomandat de sport.ro
Ungurii nu au rămas datori, după ce România a ratat calificarea la Mondial: ”Nu a fost o surpriză”
Ungurii nu au rămas datori, după ce România a ratat calificarea la Mondial: ”Nu a fost o surpriză”
Citește și...
SUA, mobilizare masivă de trupe în Orientul Mijlociu. Un nou semnal că Pentagonul pregătește o operațiune terestră
SUA, mobilizare masivă de trupe în Orientul Mijlociu. Un nou semnal că Pentagonul pregătește o operațiune terestră

Casa Albă şi Pentagonul analizează trimiterea a cel puţin 10.000 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu în zilele următoare, potrivit unui înalt oficial al apărării din SUA, informează Axios.

O benzinărie a greșit prețul și a vândut combustibil cu o reducere uriașă. S-au format cozi imense
O benzinărie a greșit prețul și a vândut combustibil cu o reducere uriașă. S-au format cozi imense

O clipă de neatenție s-a transformat într-un adevărat haos la o benzinărie din Belgia. Sute de șoferi s-au înghesuit la pompe după ce prețul motorinei a apărut, din eroare, mult sub nivelul pieței. 

Țara care mai are rezerve de petrol doar pentru o lună jumătate. Dezvăluirea ministrului de Externe
Țara care mai are rezerve de petrol doar pentru o lună jumătate. Dezvăluirea ministrului de Externe

Filipine a devenit prima ţară din lume care a anunţat starea de urgenţă ca răspuns la penuria de energie provocată de războiul din Orientul Mijlociu, informează CNN.

Recomandări
Cheltuielile militare ale României au crescut cu aproape 200% în patru ani. Statele care au investit cel mai mult
Cheltuielile militare ale României au crescut cu aproape 200% în patru ani. Statele care au investit cel mai mult

În ultimii patru ani, România și-a mărit cu aproape 200% cheltuielile cu achizițiile militare. Jumătate din importuri vin de la americani, iar restul din Norvegia și Olanda, arată raportul institutului internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.

Câți bani încasează statul din fiecare litru de combustibil și cât este marja benzinăriilor, după creșterea prețurilor
Câți bani încasează statul din fiecare litru de combustibil și cât este marja benzinăriilor, după creșterea prețurilor

Benzina din România este mai scumpă decât în alte țări mai bogate, ca Suedia, Italia sau Spania, din cauza taxelor mari. La motorină, țara noastră se află în a doua jumătate a clasamentului european. 

Meteorologii au actualizat prognoza pentru Paște. Cum va fi vremea în următoarele săptămâni
Meteorologii au actualizat prognoza pentru Paște. Cum va fi vremea în următoarele săptămâni

Meteorologii anunţă, vineri, că temperaturile vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă în majoritatea zonelor ţării în următoarele patru săptămâni. Precipitaţiile, însă, vor înregistra un excedent în prima parte a intervalului.