De ce se tem statele baltice de furia Rusiei. Oficialii spun că ar putea trimite trupe în Ucraina fără să aștepte NATO

Aceștia au lansat avertismentul ca parte a unui argument pentru ca Germania să sprijine Ucraina mai agresiv, potrivit Der Spiegel.

Parlamentarii statelor baltice i-au avertizat săptămâna trecută pe oficialii germani că guvernele lor sunt pregătite să trimită trupe în Ucraina dacă Rusia obține progrese considerabile.

Publicația germană a relatat, duminică, că oficialii baltici au lansat avertismentul în timp ce vorbeau cu reprezentanți ai Berlinului la Conferința Lennart Meri din Tallinn.

Der Spiegel nu a numit niciunul dintre oficiali și nici nu a identificat ce țări reprezentau, dar a relatat că aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la politica actuală a cancelarului Olaf Scholz față de război.

Citește și

Macron a sosit în Germania, în prima vizită de stat din ultimii 24 de ani, în plină campanie în vederea alegerilor europene

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Scholz a refuzat Ucrainei permisiunea de a folosi arme furnizate de Germania în lovituri pe teritoriul rusesc, în conformitate cu poziția Washingtonului de a nu permite Kievului să folosească armament donat pentru atacuri dincolo de granițele Ucrainei.

Potrivit Der Spiegel, oficialii baltici au fost îngrijorați de faptul că astfel de politici au creat o tentativă timidă de a ajuta Kievul și ar putea permite Rusiei să obțină avantaj în Ucraina.

Aceștia au declarat că, dacă Moscova câștigă teren semnificativ în estul Ucrainei, guvernele lor și Polonia ar putea muta trupe în zona de conflict chiar înainte ca Rusia să-și desfășoare soldații la granițele lor.

Argumentul oficialilor, potrivit Der Spiegel, a fost acela că tratarea Moscovei cu reținere s-ar putea întoarce împotriva lor și ar putea crea, în schimb, o escaladare a conflictului.

Ca și Ucraina, statele baltice - Estonia, Letonia și Lituania - au făcut parte anterior din Uniunea Sovietică. Aceste țări s-au numărat printre cei mai vocali membri ai NATO care au încurajat alianța să intensifice sprijinul pentru Kiev. Asta din teama că Vladimir Putin ar putea căuta să își continue cucerirea în regiune dacă va pune mâna pe Ucraina.

Împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, aceste țări au dat de înțeles în mod repetat că nu exclud trimiterea de trupe NATO în Ucraina.

Oficialii din Estonia, în special, au semnalat recent posibilitatea de a-și desfășura trupele pentru a îndeplini roluri non-combat și a-i elibera pe ucraineni pentru a lupta pe front. Există temeri că astfel de acțiuni ar putea escalada rapid conflictul într-un război direct între NATO și Rusia.

De ce se tem țările de Rusia

Îngrijorările raportate de Der Spiegel vin în contextul în care Rusia a lansat un nou asalt în nord-estul Ucrainei, lovind orașul Harkov și captând mai multe așezări din regiune.

Observatorii militari spun că Kremlinul nu poate cuceri Harkovul cu resursele pe care le-a desfășurat acolo până acum, dar Rusia a bombardat orașul și a provocat victime civile.

Pe frontul principal din est, Ucraina se luptă de luni de zile să rețină avansul rusesc, după ce proviziile sale din SUA au început să se diminueze.

Ajutorul a fost reluat după luni de zile de blocaj în Congres, dar Kievul spune că echipamentul occidental ajunge adesea prea târziu pentru a schimba cursul războiului, deoarece condițiile se schimbă mereu.

În urmă cu o săptămână, Rusia a generat noi temeri în rândul statelor vecine cu un nou proiect al Ministerului Apărării care propune modificarea granițelor sale maritime cu Finlanda și Lituania în ianuarie 2025.

Proiectul a fost încărcat marți pe site-ul web al Registrului legilor din Rusia, dar a fost ulterior eliminat.

Joi, oficialii de la Tallinn au declarat că Moscova a îndepărtat 24 din cele 50 de geamanduri care marchează frontierele Rusiei cu Estonia pe râul Narva. Oficialii au declarat că Rusia a contestat amplasarea balizelor, conform BI.

Duminică, șase națiuni NATO - Norvegia, Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania - au declarat că vor construi un „zid unificat de drone” cu vehicule aeriene fără pilot și tehnologii mai avansate pentru a-și întări granițele.

Preocupările lor nu se concentrează doar pe o invazie rusească la scară largă. Finlanda, de exemplu, a declarat că Rusia a încercat să-i copleșească pe oficialii finlandezi de frontieră cu valuri de migranți care încearcă să intre în țară.

Norvegia, Finlanda, Estonia și Letonia au granițe terestre comune cu Rusia continentală, în timp ce Polonia și Lituania au granițe terestre comune cu Belarus, un aliat apropiat al Kremlinului.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"