De ce refuza Valonia sa semneze acordul care ne-ar scapa de vizele pentru Canada. Premier: "Nu putem fi fortati sa cedam"
Premierul regiunii belgiene Valonia, Paul Magnette, a declarat marti ca nimeni nu poate forta parlamentul acesteia sa cedeze presiunilor pentru a accepta tratatul de liber schimb dintre Uniunea Europeana şi Canada (CETA).
Semnarea acordului, prevazuta pentru joi, este in continuare incerta din cauza opozitiei Valoniei fata de unele prevederi ale acestui tratat, transmite AFP.
'Nu putem fi fortati sa cedam in fata presiunilor', a avertizat Paul Magnette la sosirea la o reuniune a celor cinci entitati federale ce compun Belgia, convocata la initiativa ministrului belgian de externe, Didier Reynders. Premierul valon a adaugat ca va 'sista negocierile' daca aceste presiuni nu inceteaza.
Valonii s-au aratat deja iritati de ultimatumul pe care Uniunea Europeana l-a dat Belgiei ca pana pana luni seara sa ia o decizie privind semnarea acestui acord, ultimatum despre care Paul Magnette a apreciat ca 'nu este compatibil cu procesul democratic'.
Dupa ce Romania şi Bulgaria şi-au ridicat obiectiile cu privire la tratatul CETA, in urma acordului la care au ajuns cu Canada in chestiunea liberalizarii regimului de vize, toate statele din UE şi-au dat consimtamantul pentru incheierea acestui tratat, cu exceptia Belgiei, ce are nevoie de acordul tuturor regiunilor sale. Nemultumita de mai multe prevederi ale tratatului, in special de cele referitoare la arbitrajul disputelor comerciale intre companii şi guverne, regiunea Valonia a respins acordul.
Documentul ar trebui semnat la summitul UE-Canada, programat pentru joi, dar care ar putea fi anulat daca pana atunci nu se ajunge la o intelegere cu Valonia. Totuşi, Comisia Europeana a refuzat marti sa se pronunte asupra acestui summit şi a cerut 'rabdare'.
'Comisia Europeana continua sa depuna eforturi pentru un rezultat pozitiv la discutiile in urma carora UE şi Canada ar putea semna' acordul, a declarat Alexander Winterstein, purtator de cuvant al executivului comunitar. 'Belgia inca işi elaboreaza pozitia (...) Respectam acest lucru (...) Ceea ce trebuie acum este rabdare', a adaugat el.
Motivele pentru care Valonia blocheaza acordul
Luptele politice regionale şi discurs
Lideri politici din Flandra, regiunea majoritar flamanda ce ocupa jumatatea nordica a Belgiei, nu işi ascund iritarea fata de rolul jucat pe scena internationala de Valonia, regiunea care ocupa cealalta jumatate a tarii şi este condusa de Partidul Socialist, formatiune ce nu este insa reprezentata in guvernul federal belgian.
Critici la adrese socialiştilor valoni au venit şi din partea ministrului belgian de externe, Didier Reynders, care nu a ezitat sa spuna ca acordul CETA a fost acceptat de '27,6' state din Uniunea Europeana, afirmatie prin care a facut aluzie şi la sprijinul primit de flamanzi din partea micii comunitati germanofone din estul Belgiei.
'Lumea ştie ca problema Belgiei este ca, in realitate, ea formeaza doua tari', a scris pe Twitter ministrul flamand al mobilitatii, Ben Weyts. Dar decizia Valoniei de a se opune semnarii tratatului CETA este motivata de mai multi factori.
In primul rand, aceasta regiune este preocupata de consecintele respectivului acord pentru sectorul ei agricol, a declarat agentiei EFE preşedintele Federatiei Valone a Agriculturii, Joseph Pompier. ingrijorarile tin mai ales de posibilitatea de a se permite tratarea cu hormoni şi cu unele medicamente a animalelor destinate consumului uman, de importul unor produse transgenice sau de riscul disparitiei unor produse traditionale valone, cum ar fi branza Herve. Pe de alta parte, valonii nu sunt convinşi ca datorita acestui acord vor putea exporta in Canada cantitati mai mari de carne şi produse lactate.
'Dupa anul 1990, mai mult de jumatate dintre producatorii agricoli din Valonia au disparut', mai mentioneaza Joseph Pompier, care considera necesar sa se garanteze aplicarea normelor de sanatate inaintea aprobarii acordului.
In opinia unui lider sindical valon expert in tratatul CETA, Bruno Poncelet, includerea acestor norme intr-o anexa a tratatului, pentru a fi abordate intr-o negociere ulterioara, ar putea fi o solutie pentru a se ajunge in final la convergenta intre regulile comunitare şi cele canadiene, cele din urma fiind mai permisive cu organismele modificate genetic.
Acelaşi lider sindical enunta şi alte elemente care au determinat opozitia Valoniei, cum ar fi posibilitatea delocalizarii multinationalelor şi riscul deciziilor nefavorabile luate de instantele de arbitraj comercial, factori invocati in ultimele zile şi de premierul valon, Paul Magnette.
Dar rezervele Valoniei fata de acordul CETA nu tin doar de sectorul agricol, ci şi de cel industrial. Aceasta regiune a fost odinioara centrul economic al Belgiei, datorita industriei sale, cum ar fi siderurgia. insa in perioada postbelica a inceput decaderea acestui sector, in timp ce Flandra şi-a diversificat economia. Nu este lipsit de relevanta faptul ca in prezent rata şomajului in Valonia este de 10,6%, iar in Flandra de numai 4,9%.
'Globalizarea a adus mai multe dezavantaje decat avantaje industriilor traditionale din Valonia, motiv pentru care exista o teama a deschiderii catre lume', explica la randul sau directorul departamentului economic al Uniunii Valone a Societatilor, Didier Paquot, organism care se arata insa favorabil semnarii acordului CETA.
Acest interlocutor atrage atentia ca in ultimele decenii in Valonia s-a investit foarte mult in sectoare care astazi nu mai sunt competitive, iar revolutia tehnologica a lasat aceasta regiune putin in urma Europei. De asemenea, el subliniaza aspectele pozitive ale acordului CETA, cum ar fi crearea de noi locuri de munca, creşterea investitiilor sau eliminarea taxelor vamale şi nu crede ca 'produsele canadiene vor invada' Valonia.
