Marea întrebare în Iran după moartea lui Raisi. „Este una dintre cele mai mari provocări cu care se vor confrunta”
Ebrahim Raisi era președintele Iranului de trei ani, însă nu a fost o figură iubită. Pe lângă faptul că nu a reușit să îmbunătățească traiul de zi cu zi al oamenilor, numele lui era legat și de represiunea violentă a manifestărilor din 2022.
Protestele violente au izbucnit după moartea în închisoare a unei tinere care nu ar fi purtat corect vălul islamic.
Ebrahim Raisi, în vârstă de 63 de ani, a ocupat de-a lungul timpului diverse poziții: procuror al Teheranului, procuror general dar și șeful sistemului juridic al țării. A candidat la președinție pentru prima dată în 2017, dar a atunci a pierdut. A revenit în 2021 și obținut majoritatea voturilor în condițiile în care prea puțini oameni s-au prezentat la urne. Cunoscut drept un protejat al liderului suprem iranian, Ali Khamenei, era văzut drept potențialul înlocuitor al ayatollahului, care are 85 de ani."
Trita Parsi, autor „Losing an Enemy": „Liderul suprem se apropie de sfârșitul vieții sale, iar una dintre cele mai mari provocări cu care se vor confrunta este criza de succesiune și trecerea la următorul lider suprem, iar Raisi a fost unul dintre pretendenții la această poziție.”
Joseph Krauss, The Associated Press: „Raisi și fiul Liderului Suprem, Mojtaba Khamenei, erau considerați principalii candidați la succesiunea Ayatollahului. Acum că Raisi a murit, Mojtaba a rămas singurul candidat la succesiune, iar asta ridică întrebări importante într-o republică ce s-a prezentat drept o alternativă la monarhie.”
Ebrahim Raisi era un personaj controversat, criticat și acasă, dar mai ales peste hotare, pentru linia dură, antioccidentală, pe care a susținut-o de-a lungul timpului.
Sanam Vakil, director, analist: „Pentru Republica Islamică, accidentul reprezintă o pierdere majoră. Sistemul suferă o criză a legitimității. Prin urmare, trebuie să găsească un nou lider care să poată obține sprijinul publicului, care să scoată oamenii la urne și să primească legitimitate, dar să fie și loial și conservator.”
Analiștii cred însă că dispariția lui nu va ajuta la înlăturarea regimului ultraconservator aflat la putere.
Ioana Constantin Bercean, specialistă în Orientul Mijlociu: „Cred că pe termen scurt nu putem vorbi de o schimbare majoră, există și posibilitatea ca să vedem în stradă niște mișcări, hai să-i spunem semi sau pseudo-revoluție, este foarte greu de vorbit acum de o revoluție pentru că sistemul controlează foarte bine dacă vreți tot ce se întâmplă. Populația cred că va ieși la vot dacă pe aceasta nouă listă se va regăsi din întâmplare sau din vreo schimbare din cauza timpului foarte scurt un personaj mai moderat."
Ali Vaez, analist: „Nu vorbim de alegeri deschise. Candidații vor fi selectați din tabăra conservatoare. Prin urmare, putem spune de pe acum că viitorul președinte va avea un profil similar cu Raisi.”
Potrivit Constituției, prerogativele lui Raisi au fost preluate momentan de vicepreședintele țării. Autoritățile de la Teheran au anunțat că alegerile prezidențiale sunt programate pentru 28 iunie.
 (1).webp)
