Cum ar putea reacționa NATO în cazul în care rachetele Rusiei vor zbura în direcția României. „Putin ar trebui avertizat”

nato românia
Colaj foto Profimedia

La nivelul NATO ar trebui să se ia decizia de a doborî rachetele din spaţiul aerian ucrainean, care se îndreaptă spre Polonia sau România, susţine generalul polonez Waldemar Skrzypczak.  

NATO ar trebui să spună astfel: îl avertizăm pe Putin că orice rachetă care zboară în direcţia noastră va fi doborâtă. Spunem că ne apărăm şi, ca parte a acestei apărări, doborâm rachetele care zboară în direcţia, de exemplu, a Poloniei sau a României”, a declarat pentru Ukinform Skrzypczak, expert polonez, fost comandant al Forţelor Terestre şi fost ministru adjunct al Apărării Naţionale al Poloniei.

El a explicat că NATO nu ar trebui să spună că ajută Ucraina să doboare rachete pentru a evita să se angajeze într-o discuţie cu Rusia despre presupusa implicare a Occidentului în cel de-al treilea război mondial, ci mai degrabă să sublinieze apărarea teritoriului Alianţei.

Potrivit generalului polonez, o decizie politică în acest sens ar trebui să fie luată fără întârziere la nivelul NATO, întrucât este vorba despre securitatea colectivă a Alianţei Nord-Atlantice. În plus, această decizie va fi, de asemenea, în interesul Ucrainei.

Ukrinform aminteşte că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat drept un dublu standard faptul că aliaţii au ajutat Israelul să doboare rachete şi drone lansate de Iran, în timp ce refuză să ofere asistenţă similară Ucrainei. El a subliniat că, în timp ce au protejat Israelul, ţările partenere au demonstrat că există suficiente echipamente de apărare aeriană pentru a intercepta un număr semnificativ de rachete şi drone iraniene, dar o astfel de demonstraţie „trebuia să fie şi o demonstraţie pentru Rusia”.

Citește și
jens stoltenberg
Statele membre NATO au ajuns la un acord privind Ucraina. Decizia anunțată de Jens Stoltenberg
Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

În acelaşi timp, preşedintele ucrainean a amintit că avioane ruseşti şi rachete inamice au traversat în mod repetat spaţiul aerian al Poloniei şi României, „şi nu a existat nicio reacţie, ceea ce indică dublul standard”. Zelenski a precizat că, în acel moment, avioanele aliate ar fi trebuit să doboare acele rachete.

La 29 decembrie 2023, una dintre rachetele ruseşti a încălcat spaţiul aerian polonez, rămânând în el timp de aproximativ trei minute şi zburând aproape 40 de kilometri. În acel moment, Polonia a mobilizat avioane de luptă F-16 pentru a-şi proteja spaţiul aerian.

Ulterior, la 24 martie, o rachetă rusească a încălcat din nou spaţiul aerian polonez în apropierea satului Ocerdów din regiunea Lublin şi a rămas acolo timp de 39 de secunde. Deşi forţele de apărare aeriană ale Poloniei au urmărit traiectoria rachetei, nu s-a luat nicio decizie de a o doborî.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ȘI VIDEO Reacția presei maghiare după ce steagul Ținutului Secuiesc a fost interzis pe Arena Națională. Suporter: "E doar un steag! Pentru ce?"
FOTO ȘI VIDEO Reacția presei maghiare după ce steagul Ținutului Secuiesc a fost interzis pe Arena Națională. Suporter: "E doar un steag! Pentru ce?"
Citește și...
Aproximativ 1.300 de locuitori dintr-un cartier din Serbia, evacuați de urgență din cauza unei bombe NATO neexplodată
Aproximativ 1.300 de locuitori dintr-un cartier din Serbia, evacuați de urgență din cauza unei bombe NATO neexplodată

Circa 1.300 de locuitori dintr-un cartier al oraşului Nis din sud-estul Serbiei au fost evacuaţi, duminică, după ce pe un şantier a fost găsită o bombă neexplodată de circa o tonă, cu o încărcătură de 430 kg de exploziv.

 

Statele membre NATO au ajuns la un acord privind Ucraina. Decizia anunțată de Jens Stoltenberg
Statele membre NATO au ajuns la un acord privind Ucraina. Decizia anunțată de Jens Stoltenberg

Statele membre NATO au ajuns la un acord cu privire la trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană suplimentare în Ucraina, printre care baterii de rachete Patriot, a anunţat, vineri, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

Descoperire neobișnuită într-un oraș din Serbia. „Cântărește 1.000 de kilograme”
Descoperire neobișnuită într-un oraș din Serbia. „Cântărește 1.000 de kilograme”

Un cartier din Nis, oraş aflat în sudul Serbiei, va fi evacuat duminică pentru a permite ridicarea unui proiectil al NATO descoperit în această zonă, a anunţat vineri departamentul pentru situaţii de urgenţă al oraşului sârb.

 

Comandantul Armatei germane: Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO în 5-8 ani. „Nu spun că va avea loc”
Comandantul Armatei germane: Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO în 5-8 ani. „Nu spun că va avea loc”

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, a declarat cel mai înalt oficial militar german.

Argentina, cerere oficială de a deveni „partener global” NATO. Documentul a fost primit de Mircea Geoană
Argentina, cerere oficială de a deveni „partener global” NATO. Documentul a fost primit de Mircea Geoană

Argentina a solicitat oficial să devină „partener global” NATO, în cadrul unei întâlniri a ministrului Apărării, Luis Petri, cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Bruxelles.

Recomandări
Prima reacție a premierului Benjamin Netanyahu după ce CPI a cerut mandat de arestare pe numele lui, pentru crime de război
Prima reacție a premierului Benjamin Netanyahu după ce CPI a cerut mandat de arestare pe numele lui, pentru crime de război

Premierul israelian Benjamin Netanyahu anunţă luni că ”respinge cu dezgust” mandate de arestare cerute de către procurorul-şef Curţii Penale Internaţionale (CPI) Karim Khan, atât pe numele său, cât şi pe numele unor lideri Hamas.

500.000 de euro fonduri europene la o școală din Călărași. Profesorii vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile
500.000 de euro fonduri europene la o școală din Călărași. Profesorii vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile

Jumătate de milion de euro fonduri europene au ajuns la școala cu risc de abandon din Curcani, județul Călărași. Proiectele au fost scrise de profesori care vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile și să aibă un viitor.

Ce se va întâmpla în Iran, după moartea președintelui. „Liderul suprem nu mai deține puterea absolută”
Ce se va întâmpla în Iran, după moartea președintelui. „Liderul suprem nu mai deține puterea absolută”

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, “nu mai deține puterea absolută în țară”, iar dacă poporul va vota pentru un președinte mai moderat, acesta va fi obligat să accepte rezultatul votului.