Cum s-ar putea răzbuna Putin pentru aderarea Suediei și a Finlandei la NATO. Trei reacții posibile ale Kremlinului
După ce Finlanda și Suedia și-au anunțat intenția de a adera la NATO, punând capăt neutralității celor două state în ultimele decenii, toți privesc acum spre Rusia, așteptând o reacție a Kremlinului la această mișcare, potrivit CNBC.
Vladimir Putin a spus că extinderea NATO nu constituie o amenințare imediată. Totuși, desfășurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor țări va duce la un răspuns din partea Rusiei, a adăugat liderul de la Kremlin.
Pentru ca Finlanda și Suedia să adere la NATO, toți cei 30 de membri actuali trebuie să spună “da”. Dar, deocamdată, unul spune “nu” - Turcia.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Comentariile lui Putin vin după ce alți oficiali de rang înalt de la Kremlin au criticat viitoarea extindere a NATO, unul descriind că este o „greșeală gravă”, cu consecințe globale.
Cu toate acestea, anticipând că aceste obstacole vor fi depășite, experții geopolitici privesc în perspectivă și evaluează posibilii „pași de răzbunare” pe care Putin ar putea să ia, scrie CNBC.
1) Mai multe provocări la adresa NATO
De-alungul anilor, avioane militare ruse au încălcat regulat spațiul aerian al statelor membre NATO și al aliaților Alianței, iar frecvența acestor acțiuni provocatoare pare că a crescut în ultimii ani. Odată cu deciziile Suediei și Finlandei de a adera la NATO, experții cred că Alianța ar trebui să se pregătească pentru și mai multe provocări din partea Rusiei.
„Acest lucru schimbă mediul de securitate pentru întreaga zonă a Mării Baltice și pentru zona Arctică”, a declarat, luni, locotenentul general în retragere Ben Hodges, fost general comandant al Armatei SUA în Europa, pentru CNBC.
„Desigur, vor continua să existe încălcări ale spațiului aerian, la fel ca și în cazul altor țări NATO, dar suntem o alianță defensivă și vom reacționa calm și profesionist. Ultimul lucru pe care rușii și-l doresc este să intre într-o luptă cu toate cele 30 de state NATO, care în curând vor deveni 32”, a spus el pentru „Capital Connection” de la CNBC.
„[Putin] se va plânge de asta, va lansa amenințări, dar de fapt nu are nimic de făcut, deoarece cea mai mare parte a armatei sale este blocată în Ucraina, așa că nu văd nicio amenințare reală împotriva Suediei sau Finlandei”, a mai adăugat Hodges.
Acțiunile de provocare ale Rusiei la adresa NATO nu reprezintă o noutat. În 2020, forțele aeriene ale NATO din Europa au fost activate de peste 400 de ori pentru a intercepta aeronave necunoscute care s-au apropiat de spațiul aerian al Alianței, în 90% din cazuri fiind vorba despre aeronave militare rusești, a transmis NATO într-un comunicat.
În luna martie a anului trecut, avioane NATO au fost ridicate de 10 ori într-o perioadă de șase ore, ca răspuns la un număr neobișnuit de mare de avioane de luptă rusești care zburau în apropierea spațiului aerian al NATO, deasupra Atlanticului de Nord, Mării Nordului, Mării Negre și Mării Baltice.
2) Atacuri cibernetice și soldați
Atât Suedia, cât și Finlanda au insistat că aderarea la NATO nu este o mișcare împotriva Rusiei, dar ambele admit că deciziile au fost luate în urma invadării Ucrainei.
Prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, a declarat duminică pentru CNBC că țara ei a simțit că apartenența la NATO este cel mai bun lucru pentru a asigura securitatea țării, spunând că: „Ce fel de represalii pot exista depinde de Putin, vedem că pot exista atacuri cibernetice și atacuri hibride și alte măsuri, dar totul depinde de ei”.
În același timp, ministrul suedez de externe Ann Linde a declarat că în perioada de tranziție, înainte ca Suedia și Finlanda să devină membre cu drepturi depline ale NATO, este posibilă o escaladare a tensiunilor, menționând că anticipează „mai multe trupe militare aproape de granița noastră”.
3) Un război al energiei
Rusia s-ar putea folosi de exporturile de energie către UE ca să se răzbune pentru extinderea NATO.
În ultima vreme, Rusia a fost responsabilă pentru aproximativ 40% din importurile de gaze ale Uniunii Europene. Și, în timp ce Europa caută surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de Rusia ca furnizor de petrol și gaze, se bazează în continuare pe livrările din această țară.
Gilles Moec, economist-șef de grup la AXA Investment Managers, a declarat luni într-o notă că sunt șanse ca Rusia să „închidă robinetul” către UE, deși a remarcat că, până acum, Moscova s-a limitat la o reducere a livrărilor sau oprire doar către anumite state mai puțin dependente de energia rusească – reflectând, la rândul său, dependența Moscovei de aceste resurse financiare.
La o zi după ce Finlanda și-a anunțat intenția de aderare la NATO, compania de utilități de stat rusă Inter RAO a anunțat că va înceta exportul de energie electrică în Finlanda de sâmbătă (Finlanda primește aproximativ 10% din electricitate din Rusia), invocând faptul că Helsinki nu a plătit pentru livrările de energie, deși mișcarea a fost văzută ca o răzbunare a Kremlinului.
