Cum reușește Kremlinul să-i facă pe ucraineni să își trădeze țara: sărăcia, arma secretă

ucraineni kiev
Foto: Agerpres

Olena, 19 ani, și Bohdan, 22 de ani, zâmbesc fericiți când intră în încăpere; sunt încătușați și escortați de agenți înarmați ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Este pentru prima dată când cei doi se văd după o lună; ambii sunt reținuți într-un centru de arest preventiv până la procesul în care sunt judecați pentru trădare, arată Politico într-un reportaj. 

Olena este blondă, cu trăsături copilăroase, iar Bohdan este un tânăr atletic. Amândoi admit că au colaborat cu Rusia în speranța că vor primi o condamnare de 15 ani în loc de detenție pe viață. Numele de familie nu au fost făcute publice.

SBU îi acuză pe Olena și Bohdan că au folosit camere spion pentru a supraveghea livrările de arme occidentale și o secție de poliție, și că se pregăteau să dezvăluie rușilor pozițiile apărării antiaeriene din regiunile Kiev și Cernihiv. Au fost prinși de agenții SBU.

Bohdan și Olena nu sunt singurii. SBU a investigat peste 24.000 de cazuri de infracțiuni împotriva securității naționale a Ucrainei din februarie 2022, inclusiv peste 4.100 de cazuri de trădare, dintre care mai mult de 2.300 se află în prezent în instanță, a transmis serviciul de presă al SBU.

Citește și
harbin, China
Cum se încălzesc oamenii la minus 30 de grade Celsius, în orașul fără încălzire centralizată și cu 6 milioane de locuitori
Crime și fapte mărunte

„Totul a început când am găsit un anunț pe un canal de Telegram numit ‘Jobs in Kyiv’. Anunțul promitea bani ușori. Am început să lucrăm pentru că aveam mare nevoie de bani, ca majoritatea oamenilor din Ucraina acum”, spune Olena.

„Ne doream foarte mult să locuim împreună, dar eram datori, munceam mult, ne certam mult pentru că tot nu aveam bani”, adaugă Bohdan.

La început, Olena și Bohdan au fost rugați să verifice magazine locale, să facă poze la rafturi și etichete de preț și să noteze programul magazinelor. Dar, în timp, sarcinile s-au schimbat.

Au primit ordine să instaleze camere lângă o secție de poliție și apoi pe o cale ferată folosită pentru transportul armelor occidentale către Ucraina. A urmat sarcina finală — instalarea unor camere spion pentru a identifica pozițiile apărării antiaeriene din regiunea Kiev.

Bohdan a admis că și-a dat seama că lucrau pentru Rusia încă după primele două misiuni, dar a preferat „să gândească pozitiv”.

Le era teamă și de ce ar putea să le facă Rusia dacă încercau să renunțe. „Oamenii ăia nu te lasă să scapi atât de ușor”, spune Olena.

De obicei, rușii promit sume diferite recruților din Ucraina, în funcție de complexitatea sarcinii, afirmă un oficial SBU sub anonimat.

Misiunile pot varia: de la fotografierea fabricilor militare, căilor ferate, infrastructurii electrice și rafinăriilor — informații folosite pentru a ghida atacurile cu rachete și drone — până la bombardarea centrelor militare de recrutare sau incendierea mașinilor militare.

La patru ani de la începutul războiului, motivația trădătorilor este mai mult financiară decât ideologică. Puțini colaboratori pro-ruși mai există pe teritoriul controlat de Ucraina; în schimb, Rusia vânează agenți printre cei săraci și disperați, spun mai mulți oficiali SBU.

Olena și Bohdan recunosc că au ajutat Rusia pentru bani. Ea lucra ca bucătăreasă la fast-food, uneori 12-16 ore pe zi pe salariu mic, iar el avea joburi temporare.

„Plata începea de la câteva sute până la câteva mii de grivne, fără garanția că vor fi plătiți”, spune oficialul SBU. „Olena și Bohdan primeau între 400 și 3.000 de grivne (8-62 euro) pe misiune.”

Chiar și așa, banii Moscovei abia le ajungeau să supraviețuiască.

Jocul Kremlinului

SBU afirmă că Rusia direcționează resurse semnificative pentru destabilizarea Ucrainei din interior.

Biroul de Investigații de Stat al Ucrainei a înregistrat 1.500 de dosare de trădare împotriva unor oficiali, judecători, militari și polițiști din 2022 până acum.

„Fiecare faptă de înaltă trădare, colaborare, sprijinire a statului agresor sau alte crime este investigată temeinic”, spune SBU.

Apoi există problema ucrainenilor care trăiesc în teritoriile ocupate, unde lupta pentru supraviețuire îi poate pune în conflict cu legea ucraineană.

„Nu justific adevărații colaboratori. Dar mulți dintre cei judecați pentru colaborare sunt doar oameni care încearcă să supraviețuiască sub ocupația rusă”, spune Hanna Rassamakhina, șefa Departamentului de Război și Justiție din cadrul Media Initiative for Human Rights.

Unii inculpați importanți își pot permite avocați scumpi pentru a reduce pedepsele, dar pentru Bohdan și Olena acest lucru nu este realist.

„Un avocat profesionist poate distruge acuzația. Dar mulți nu își permit unul. În final, instanțele acceptă adesea toate argumentele acuzării și condamnă inculpații”, spune Rassamakhina.

Acest lucru îi determină pe mulți acuzați să accepte acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru a reduce pedepsele.

Viitorul celor doi

Olena și Bohdan s-au împăcat cu ideea că probabil nu se vor mai vedea timp de cel puțin 15 ani. Plănuiesc să se întâlnească din nou după ce își vor ispăși pedepsele.

Când i s-a amintit că există posibilitatea eliberării din închisoare dacă un condamnat acceptă să se înroleze în armata ucraineană, Bohdan a respins categoric ideea:

„Am vorbit deja cu alți deținuți despre asta și, știi… oamenii nu se întorc de acolo… Și nu vreau să-mi irosesc viața în zadar”, a spus el.

Articol recomandat de sport.ro
100.000.000€! Acuzat de tentativă de viol, acum poate da lovitura carierei
100.000.000€! Acuzat de tentativă de viol, acum poate da lovitura carierei
Citește și...
Cum se încălzesc oamenii la minus 30 de grade Celsius, în orașul fără încălzire centralizată și cu 6 milioane de locuitori
Cum se încălzesc oamenii la minus 30 de grade Celsius, în orașul fără încălzire centralizată și cu 6 milioane de locuitori

În diminețile de iarnă din Harbin, un oraș din nord-estul Chinei, unde aerul de afară îți poate îngheța genele, temperaturile de iarnă scad frecvent până la -30°C, iar în ianuarie chiar și cele mai calde zile depășesc rareori -10°C.

Zelenski, după atacul Rusiei cu racheta Oreșnik:„Amenințarea vizează toate capitalele, inclusiv Bucureștiul”
Zelenski, după atacul Rusiei cu racheta Oreșnik:„Amenințarea vizează toate capitalele, inclusiv Bucureștiul”

Volodimir Zelenski, a declarat, după ce Rusia a folosit o rachetă Oreșnik pentru a ataca Ucraina, că, din perspectiva utilizării rachetelor balistice cu rază medie, aceasta reprezintă aceeași provocare pentru toate capitalele.

Polonia atacă acordul UE–Mercosur în instanță. Varșovia promite „o bătălie legală” pentru a-și proteja agricultura
Polonia atacă acordul UE–Mercosur în instanță. Varșovia promite „o bătălie legală” pentru a-și proteja agricultura

Ministrul polonez al Agriculturii a anunţat că Varşovia va încerca să conteste acordul între UE şi Mercosur la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi că „va utiliza toate căile legale" pentru a proteja sectorul agricol naţional.

Recomandări
Fermierii români, nemulțumiți de acordul comercial UE-Mercosur: „În aceste condiții, noi nu putem să concurăm cu ei”
Fermierii români, nemulțumiți de acordul comercial UE-Mercosur: „În aceste condiții, noi nu putem să concurăm cu ei”

După mai bine de 25 de ani de negocieri, controversatul acord comercial dintre Uniunea Europeană și blocul „Mercosur” a fost aprobat, în ciuda furiei fermierilor și a opoziției vehemente a Franței.

Reacția Armatei elvețiene, pentru Știrile PRO TV, cu privire la escortarea avionului lui Nicușor Dan: „Mulțumim României”
Reacția Armatei elvețiene, pentru Știrile PRO TV, cu privire la escortarea avionului lui Nicușor Dan: „Mulțumim României”

Forțele aeriene ale Elveției au reacționat pentru Știrile PRO TV în legătură cu episodul în care două dintre avioanele sale de luptă F/A-18 au escortat pentru pțin timp care aeronava Spartan a MApN, care îl transporta pe președintele Nicușor Dan.

Regimul de la Teheran amenință cu moartea protestatarii din Iran. Comunicațiile, în blackout de peste 24 de ore
Regimul de la Teheran amenință cu moartea protestatarii din Iran. Comunicațiile, în blackout de peste 24 de ore

Iranienii se află de mai bine de 24 de ore într-un blackout aproape total al internetului, pe fondul protestelor antiguvernamentale care se extind în toată țara. Regimul de la Teheran amenință protestatarii cu pedeapsa capitală.