Cum a reușit o tânără din Kenya să recicleze cantități uriașe de plastic pentru a realiza cărămizi mai dure decât cimentul
O tânără kenyană Nzambi Matee amestecă cu nisip în mica ei fabrică din Nairobi fragmente de plastic provenind de la ambalaje de lapte, şampon şi pungi de cereale, topeşte materia primă rezultată la temperaturi înalte şi o modelează sub formă de cărămizi.
"Ne-am săturat (să nu se facă nimic). Deşeurile plastice nu sunt doar o problemă kenyană, ci una globală şi, dacă nu suntem în stare să oferim soluţii practice, a le cere oamenilor să adopte o cultură a reciclării se poate dovedi o adevărată provocare", explică pentru agenţia de presă spaniolă Matee, în vârstă de 29 de ani, fondatoarea companiei Gjenge Makers, care produce material sustenabil de construcţii cu ajutorul reziduurilor plastice.
De la deschiderea afacerii, în 2017, Matee, de profesie inginer, şi echipa sa - formată în prezent din cinci lucrători cu contract pe durată determinată şi alţi cinci angajaţi permanenţi; cu o capacitate de producţie de circa 1.500 de cărămizi pe zi - au reuşit să recicleze circa 20 de tone de deşeuri plastice. Însă numai în oraşul Nairobi se estimează că în fiecare zi sunt produse circa 500 de tone de deşeuri din plastic, transmite EFE într-un reportaj, conform Agerpres.
Iniţial, planul lui Matee era să colecteze resturile de plastic pentru a le vinde companiilor locale de reciclare, însă, trezindu-se în situaţia de a avea o cantitate de plastic mult mai mare decât reuşea să vândă, a decis să încerce să transforme acest plastic în cărămizi mai dure decât cimentul.
"(Cărămizile noastre) sunt de trei sau patru ori mai rezistente decât cele din beton pentru că plasticul, fiind un material fibros, creează mai puţine goluri de aer", explică Matee, absolventă de fizică şi geofizică şi specializată în ştiinţa materialelor.
Din punctul ei de vedere, obiectivul final este simplu: să creeze un spaţiu fertil în care să poată prospera o economie circulară în jurul plasticului, la fel cum se întâmplă şi în cazul altor materiale precum fierul, ale cărui deşeuri aproape întotdeauna se refolosesc.
"Circuitul metalului este mult mai bine stabilit: nu vedem deşeuri pentru că li se dă o valoare. Aceasta este dorinţa mea şi aş pleda pentru ca orice alt material, fie că este vorba de plastic, resturi alimentare etc, să aibă o valoare", explică ea.
În decembrie anul trecut, Matee a fost recunoscută drept unul dintre cei şapte Tineri Campioni ai Pământului 2020, premiu prin care Programul ONU pentru Mediu (UNEP), cu sediul la Nairobi, recunoaşte munca organizaţiilor, oamenilor de ştiinţă, activiştilor sau întreprinzătorilor - cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani - cu potenţial excepţional de a crea impact pozitiv asupra mediului.
"(Aceşti tineri) ne demonstrează că toţi putem contribui (la eradicarea problemelor de mediu), indiferent unde ne aflăm şi independent de mijloacele pe care le avem la dispoziţie", a declarat cu acel prilej directoarea executivă a UNEP, Inger Andersen.
"Evident, acest premiu a generat publicitate şi un mai mare interes pentru produsul nostru, dar mai ales - atât pentru mine, cât şi pentru echipa mea - a reprezentat un impuls moral. Această forţă pe care o simţi în momentul în care cineva îţi spune: 'Văd ce faci şi apreciez. Continuă tot aşa!'", a explicat Matee, a cărui echipă lucrează în prezent pentru a placa un bloc de locuinţe cu 14.600 de cărămizi reciclate.
Potrivit datelor Greenpeace, la nivel mondial se reciclează doar 9% din plasticul generat şi, chiar şi în ţările dezvoltate, cota de reciclare a deşeurilor colectate din locuinţe nu ajunge la 50%.
Totodată, în pofida faptului că Kenya este recunoscută la nivel mondial pentru practici de pionierat - ţara africană a adoptat încă din 2017 cea mai strictă lege din lume împotriva producerii, comercializării şi folosirii pungilor de plastic, prevăzută cu pedepse de până la 4 ani de închisoare sau amenzi de 40.000 de dolari, în condiţiile în care salariul mediu este de circa 300 de euro - organizaţii de mediu avertizează cu privire la consecinţele negative pe care un posibil acord cu SUA, privind importul anual a circa 500 de milioane de tone de reziduuri plastice, l-ar putea provoca în această ţară.
"Acordul (comercial) dintre cele două ţări trebuie să excludă orice fel de importuri de reziduuri plastice în Africa de Est", a declarat pentru EFE Fredrick Njeuh, consilier politic al Greenpeace Africa.
În ton cu alte voci critice faţă de aşa-numita "veche normalitate" şi în favoarea unei relansări economice "verzi" post-pandemie, Matee consideră că acesta este un bun moment pentru a apăsa "butonul de pauză". "Datele arată că, pe perioada pandemiei, oamenii au revenit la esenţă: să aibă grijă unii de alţii şi să aibă grijă de mediu. Este nevoie de timp, însă această pauză şi schimbarea de mentalitate pe care a provocat-o COVID-19 ar putea reprezenta începutul unei generaţii mai conştiente" faţă de problemele de mediu, conchide tânăra care, din zona industrială a oraşului Nairobi, construieşte cărămidă cu cărămidă - din plastic reciclat - această schimbare.
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
