Croația a inaugurat un pod crucial spre Dubrovnik, care ocolește Bosnia. Călătorii vor scuti ore întregi pe drum

×
Codul embed a fost copiat

Unul dintre cele mai vechi proiecte de infrastructură din Croația a ajuns la final. Este vorba de un pod care leagă cea mai sudică parte a Croației, inclusiv orașul medieval turistic Dubrovnik, de restul ţării, ocolind o mică fâşie a coastei bosniace.

Până acum, locuitorii și turiștii care voiau să ajungă din partea de nord a țării în sudul litoralului croat, cu maşina, erau nevoiți să treacă prin Bosnia, adică să facă de două ori formalităţile vamale. Iar asta presupunea adesea multe ore de așteptare, mai ales în perioada sezonului estival.

Realizarea importantului proiect nu a fost lipsită însă de probleme. Construcția podului a început în 2007 și a fost oprită în mai multe rânduri din cauza lipsei de fonduri sau a neînțelegerilor cu vecinii din Bosnia.

În cele din urmă, spectaculosul pod hobanat cu o lungime de 2,4 kilometri a fost finalizat. A costat peste 420 de milioane de euro, din care 85% au fost fonduri europene.

Călătorii vor scuti ore întregi cu noul pod din Croația

După destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor 1990, graniţele republicilor ei federale au devenit cele ale noilor state. Regiunea Dubrovnik, "perla Adriaticii", a fost astfel separată faţă de restul Croaţiei de ieşirea bosniacă la mare.

Citește și
concediu vacanta
Câți bani alocă românii pentru un concediu. Prețul unui sejur este, anul acesta, cu 30% mai scump

Pentru cei 90.000 de locuitori ai acestei zone şi pentru turişti, deschiderea "Podului Peljesac" înseamnă sfârşitul orelor de aşteptare la frontieră, mai ales în sezonul estival, pentru a intra în Bosnia, apoi pentru a ieşi zece kilometri mai departe.

Pentru locuitorii peninsulei pitoreşti, cunoscută şi pentru vinurile sale, plajele cu pietriş şi de asemenea populară printre surferi, aceasta înseamnă sfârşitul durerilor de cap cauzate de oprirea la graniţa cu Bosnia sau de feriboturile rare. În loc să aştepte ore întregi la frontieră, va fi suficientă acum traversarea în câteva minute a podului ce leagă localitatea Brijesta, din peninsulă, de Komarna, vizavi.

De ani de zile, Croaţia intenţiona să remedieze problema lungilor aşteptări la frontieră prin construirea unui pod în faţa oraşului bosniac Neum. Lucrările de construcţie au fost începute pentru prima dată în 2007, încetând apoi la scurt timp din lipsă de fonduri.

„Importanţa podului este enormă”

La patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană în 2013, ţara a obţinut de la bloc 357 milioane de euro pentru reluarea proiectului, adică 85% din costul estimat la 420 de milioane de euro inclusiv cu căi de acces. Lucrarea a fost relansată de această dată de un consorţiu chinez, "China Road and Bridge Corporation", care a livrat-o la termenul prevăzut.

La un moment dat, proiectul i-a înfuriat pe unii lideri bosniaci care se temeau că podul va împiedica intrarea navelor de tonaj mare în Golful Neum.

Zagrebul a acceptat în cele din urmă să mărească înălţimea podului la 55 de metri, chiar dacă această modificare a crescut costul.

Podul va fi deschis în mijlocul sezonului turistic, în timp ce Croaţia, care a primit în 2019 aproape 20 de milioane de turişti, speră într-o revenire la cifrele din perioada pre-pandemică.

"Importanţa podului este enormă, nu numai din punct de vedere emoţional datorită conexiunii dintre teritoriul croat, ci şi pentru turism şi economie în general", a declarat recent ministrul croat al transporturilor, Oleg Butkovic.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Ministrul Turismului, despre „taxa de cearșaf” de 200 de lei, la Năvodari: Voi trimite reprezentanţii noştri la faţa locului
Ministrul Turismului, despre „taxa de cearșaf” de 200 de lei, la Năvodari: Voi trimite reprezentanţii noştri la faţa locului

Ministrul Turismului, Daniel Cadariu a declarat, marţi, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, despre taxa de 200 de lei pentru amplasarea unui cearşaf la malul mării, la Năvodari, că ”e de râs şi nu prea, poate că e mai curând de plâns”.

Câți bani alocă românii pentru un concediu. Prețul unui sejur este, anul acesta, cu 30% mai scump
Câți bani alocă românii pentru un concediu. Prețul unui sejur este, anul acesta, cu 30% mai scump

La fel de adevărat este că, vara aceasta, românii au început să colinde lumea ca înainte de pandemie.  

Șase sate din România luptă pentru a intra în topul celor mai frumoase zone rurale din lume
Șase sate din România luptă pentru a intra în topul celor mai frumoase zone rurale din lume

Șase sate din România își doresc să intre într-o competiţie mondială care va stabili cele mai bune destinații pentru turismul rural.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.