Comoara ascunsa in apartamentul unei pensionare din Rusia. Motivul pentru care i-a lasat totul prin testament lui Putin
O colectie fabuloasa se ascunde intr-un modest apartament de bloc din centrul Moscove, dar nimeni nu poate spune precis cum a ajuns in posesia unei octogenare.
Nina Moleva, o batrana de 80 de ani din capitala Rusiei, ascunde in apartamentul sau una dintre cele mai impresionante colectii de arta din lume, incluzand opere de Leonardo da Vinci, Michelangelo (2 picturi), Velsaquez, Van Dyck sau Rembrandt. Evaluata, potrivit Moscow Times, la 2 miliarde de dolari, colectia este tinuta de ani buni in apartamentul cu 3 camere al femeii, intr-un bloc pazit permanent de politie.
Dupa moartea Ninei Moleva, toate aceste capodopere vor reveni Rusiei – sau, mai bine zis, lui Vladimir Putin. “I-am lasat-o prin testament presedintelui”, a declarat Moleva pentru Moscow Times. Ea a explicat ca legea o obliga sa desemneze o persoana drept mostenitor, asa ca l-a ales pe liderul de la Kremlin.
Cum a ajuns batrana in posesia acestei colectii? Poitrivit declaratiilor ei, aceasta a fost adunata de un bunic, Ivan Griniov, un popular actor din perioada tarista. Dupa Revolutia din Octombrie, acesta si-a dosit comorile in podul casei, intr-o ascunzatoare dintr-un tavan fals. Curand, locuinta i-a fost confiscata in bolsevici si abia in 1968 Moleva a primit inapoi cateva camere din casa bunicului sau – si astfel a avut acces la pod si a putut recupera operele de arta.
Jurnalistii rusi spun insa ca povestea pare inventata, dat fiind ca nu a existat niciodata un actor numit Ivan Griniov. Colectionarii de arta rusi sustin chiar ca tablourile batranei ar fi falsuri, insa in acest caz nu ar exista o justificare pentru faptul ca apartamentul femeii este pazit tot timpul de politie.
O explicatie mai plauzibila propusa de jurnalisti este ca Moleva impreuna cu sotul ei, un pictor care intre timp s-a stins din viata, ar fi facut in perioada comunista trafic de opere de arta pentru KGB. Multe dintre aceste capodopere ar fi fost de fapt prada de razboi din Germania nazista iar profiturile obtinute din vanzarea lor ar fi ajuns in principal la lideri sovietici, printre care Iuri Andropov, sef al KGB si ulterior secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
