Coaliția internațională a primit ordine să elimine luptătorii străini care s-au alăturat grupării SI
Mii de străini care s-au alăturat grupării jihadiste Stat Islamic din Siria și-au găsit, cel mai probabil, stârșitul pe front.
Astfel, forțele care au intervenit pentru combaterea jihadiștilor au avut instrucțiuni clare privind soarta luptătorilor străini care s-au alăturat grupării Stat Islamic: să se asigure că aceștia își vor pierde viețile în luptă.
Anterior, niciun oficial guvernamental din coaliția antijihadistă condusă de Statele Unite în Siria nu a vorbit despre ce se va întâmpla cu cetățenii care și-au părăsit țările ca să lupte alături de ISIS pe front, scrie Associated Press.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Cu toate acestea, după recucerirea capitalei Raqqa, au început să apară voci oficiale care spun că militarilor Occidentali li s-a cerut să se asigure că toți luptătorii străini vor muri pe front.
„Dacă jihadiștii pier în această luptă, aș spune că este cel mai bine”, a declarat ministrul francez al Apărării, Florence Parly, la un post de radio.
Informația a fost confirmată și de oficiali americani.
„Misiunea noastră a fost să ne asigurăm că orice luptător străin care se află în Raqqa, care a plecat din țara sa ca să se alăture luptătorilor islamiști din Siria, va și muri aici. Astfel, cei care luptă în Raqqa, vor muri tot în Raqqa”, a spus un Brett McGurk, oficial de top al Armatei Americane, într-un interviu acordat unei televiziuni din Dubai.
Potrivit sursei citate, coaliția a oferit lupătorilor kurzi fotografii și numele luptătorilos străini percepuți ca o amenințare pentru țările de origine și ca o povară pentru sistemul de justiție, a precizat un comandant kurd. Totodată, el a mai precizat că forțele susținute de coaliție au și verificat dacă printre cei morți sau luați prizonieri sunt luptători străini.
Franța nu vrea înapoi foștii jihadiști
Un oficial important care se ocupă de securitatea locală, a declarat, pentru agenția de presă, că luptătorii străini și-au pus în minte să lupte „până când vor fi eliminați”. În cazul celor luați prizonieri, kurzii încearcă să ia legătura cu țările de origine, pentru a-i preda autorităților responsabile.
„Multe țări nu vor să-i primească înapoi”, au declarat sursele, sub protecția anonimatului.
Oficial, nicio țară nu va recunoaște că refuză să primească înapoi cetățenii care s-au alăturat grupării Stat Islamic. În Iraq, sute de luptători jihadiști s-au predat sau au fost reținuți, iar familiile lor au fost plasate în centre de detenție. Dacă sunt acuzați de terorism, riscă pedeapsa cu moartea. De exemplu, un cetățean rus a și fost spânzurat.
Franța, care în general intervine atunci când francezii de peste hotare riscă pedeapsa capitală, nu a avut nicio reacție privind jihadiștii din Irak, deși este țara din Europa cu cei mai mulți luptători care s-au alăturat grupării.
„Prioritatea noastră, astăzi, este să obținem o victorie asupra grupării Stat Islamic”, a precizat Ministerul francez de Externe, evitând să vorbească despre francezii din Raqqa.
Ministrul francez al Apărării estimează că în Raqqa se aflau câteva sute de luptători străini, la momentul ofensivei coaliției internaționale.
Pe de altă parte, diplomații germani au precizat că toți cetățenii lor primesc asistență consulară.
Până la 31.000 de luptători străini, în Siria și Irak
Între 27.000 și 31.000 de cetățeni străini ar fi călătorit în Siria și Irak pentru a se alătura grupării Stat Islamic, arată o analiză realizată de grupul Soufan. Dintre aceștia, 6.000 proveneau din Europa, fiind predominanți din Franța, Germania și Marea Britanie. O treime dintre aceștia s-au întors acasă, unde au fost plasați în detenție și așteaptă să fie judecați, în timp ce alții sunt în libertate, fiind supravegheați.
„Sentimentul general în nordul Europei este că nu vrem acești oameni înapoi, dar nu cred că s-a gândit nimeni la alternative”, consideră expertul belgian Pieter Van Ostaeyen.
La rândul său, Bruce Hoffman, directorul programului de studii de securitate de la Universitatea Georgetown spune că „varianta preferată este ca ei să nu se mai întoarcă acasă”.
