CNN: Lumea lui Putin tocmai ce a devenit mult mai mică după mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională

Vladimir Putin a profitat întotdeauna fiecare ieșire a sa pe scena internațională, șlefuindu-și imaginea de lider de necontestat al Rusiei.

La summitul G20 de la Hamburg, în 2017, și-a petrecut timpul discutând ore în șir cu cel mai puternic om al lumii în acel moment, fostul președinte Donald Trump.

Un an mai târziu, la următorul summit G20 de la Buenos Aires, Putin a bătut palma cu prințul moștenitor saudit Mohammed Bin Salman, după ce jurnalistul Jamal Khashoggi a fost omorât.

Putin a încercat să-și demonstreze puterea ca unul dintre indivizii capabili să manipuleze și să păcălească alți lideri ai lumii.

Toate acestea, însă, au ajuns la un final. Atât Germania, cât și Argentina sunt semnatare ale Statutului de la Roma, două dintre cele 123 de țări în care Putin poate fi arestat dacă liderul de la Kremlin pășește pe teritoriul lor.

Vadimir Putin se va confrunta cu o dilemă anul acesta – să participe sau nu la summit-ul G20 de la Delhi. India, la fel ca SUA, nu este o țară care face parte din tratatul CPI, însă este dificil de prevăzut ce decizie va lua premierul Narendra Modi pus în fața presiunii internaționale.

Fără o planificare atentă a călătoriilor lui, dictatorul rus ar putea să ajungă într-o țară aparent nealiniată, dar care confruntată cu presiune politică internațională ar putea să decidă să-l predea la Haga. Astfel, mandatul CPI îl pune pe Putin într-o situație de risc constant.

Este puțin probabil ca liderul de la Kremlin să-și lase destinul în mâinile unei instanțe străine, iar lumea lui Putin s-a micșorat. În ciuda propagandei Kremlinului, ego-ul lui Putin a fost zdruncinat.

Cu toate acestea, mulți dintre cei puși sub acuzare de CPI sunt încă liberi, desi niciunul dintre ei nu are notorietatea lui Vladimir Putin. Mai este doar un singur președinte pe lista de 15 fugari ai Curții Penale Internaționale - fostul președinte al Sudanului, Omar al Bashir, care a reușit să fugă de justiția internațională și în funcție și în afara ei de peste 13 ani.

Însă justiția internațională a reușit să tragă la răspundere criminali de război. Fostul președinte sârb Slobodan Milosovici, care a stimulat destrămarea fostei Iugoslaviei la începutul anilor 1990, s-a confruntat cu acuzații de crime de război și a murit câțiva ani mai târziu în închisoare, din cauza unei insuficiențe cardiace.

Complicii săi în unele dintre crime de război, comandantul militar sârb bosniac, generalul Ratko Mladic, liderul naționalist sârb Radovan Karadzic, au încercat să se ascundă de justiție. Ambii s-au confruntat cu justiția internațională la Haga, au fost condamnați pentru crime de război și sunt încă în spatele gratiilor.

Lecția pentru Putin este că poți fugi, dar nu te poți ascunde.

Lumea lui Putin este mai mică, însă mai are câțiva prieteni pe care se poate baza, pentru moment cel puțin. Xi Jinping se numără printre ei, chiar dacă relația dictatorului chinez cu cel rus este una care există doar din interes.

Ce ar putea să-i sperie pe cei aflați în orbita dictatorului rus sunt implicațiile pentru propriile persoane. S-ar putea confrunta cu acuzații similare sau - dacă vor rămâne liberi - să-și viziteze copiii trimiși la universități străine, să meargă în vacanțe opulente la Istanbul sau în Emirate.

Procurorul șef al ICC Karim Khan a răspuns cla: nimeni nu este ne neatins și „cu siguranță nimeni nu ar trebui să creadă că poate acționa și comite genocid sau crime împotriva umanității sau crime de război cu impunitate”.