Cele trei arme care au schimbat cursul războiului din Ucraina. GALERIE FOTO

himars in ucraina
Getty

Când preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a trimis forţele în Ucraina în urmă cu un an, majoritatea observatorilor se aşteptau la o victorie rapidă a invadatorilor.

Acele predicţii timpurii ale succesului rusesc nu s-au materializat, ca urmare a ceea ce experţii citează ca fiind o varietate de factori, inclusiv moral mai ridicat şi tactici militare superioare din partea ucraineană, dar şi – în mod crucial – furnizarea de armament occidental, scrie CNN, citat de News.ro. 

În timp ce recent s-a vorbit despre potenţialul tancurilor de luptă occidentale sau cel al sistemelor de apărare aeriană Patriot de a influenţa rezultatul războiului, acestea încă nu au fost folosite în luptă în Ucraina.

Dar există şi alte arme care au ajutat deja la schimbarea cursului războiului. Iată trei dintre cele pe care ucrainenii le-au folosit cu efecte devastatoar, conform CNN.

Javelin

Chiar la începutul războiului, luptătorii de ambele părţi se aşteptau ca blindate ruseşti în coloane să înceapă să intre în capitala ucraineană Kiev în câteva zile.

Citește și
aleksandr lukasenko
Lukașenko contrazice Moscova: „Nu cred că Ucraina va invada Transnistria”
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

 

Ucrainenii aveau nevoie de ceva care să poată stagna acel atac – şi l-au găsit sub forma Javelinului, o rachetă antitanc dirijată din umăr, care poate fi manevrată de o singură persoană.

O parte a atracţiei sale constă în uşurinţa sa de utilizare, aşa cum explică producătorul Lockheed Martin, care a dezvoltat racheta împreună cu Raytheon: „Pentru a trage, artilerul plasează un cursor peste ţinta selectată. Unitatea de lansare de comandă Javelin trimite apoi un semnal de blocare înainte de lansare către rachetă”.

Javelinul este o armă de tipul „trage şi uită”. De îndată ce operatorul său efectuează împuşcătura, acesta poate alerga să se adăpostească în timp ce racheta îşi găseşte drumul către ţintă.

Acest lucru a fost deosebit de important în primele zile ale războiului, deoarece ruşii aveau tendinţa de a rămâne în coloane atunci când încercau să intre în zonele urbane. Un operator de javelin ar putea trage dintr-o clădire sau din spatele unui copac şi să dispară înainte ca ruşii să poată riposta.

Javelin-ul este, de asemenea, bun la ţintirea punctului slab al tancurilor ruseşti – suprafeţele lor orizontale – deoarece traiectoria sa după lansare este curbată iar apoi cade asupra ţintei de sus, potrivit Lockheed Martin.

Într-adevăr, impactul lui Javelins a fost atât de mare încât, la două luni şi jumătate de la începutul războiului, preşedintele american, Joe Biden, a vizitat uzina din Alabama, unde a lăudat munca pentru ajutorul acordat în apărarea Ucrainei.

„Faceţi o diferenţă gigantică pentru aceşti oameni care nu au arme şi care se află sub o presiune atât de mare”, a spus Biden la acea vreme.

Mai există un alt avantaj pentru rachetele Javelin, deosebit de relevant la începutul războiului: erau acceptabile din punct de vedere politic.

„Costul redus şi utilizarea lor defensivă le fac mai uşor de furnizat din punct de vedere politic de către alte ţări”, a scris Michael Armstrong, profesor asociat la Universitatea Brock din Ontario. „În contrast, guvernele nu sunt de acord cu privire la trimiterea de arme ofensive mai scumpe, cum ar fi avioanele de război”, a continuat el.

FGM-148 Javelin

HIMARS

Numele complet este Sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate M142. Este „un sistem de arme de lovire de precizie pe roţi, cu spectru complet, de luptă, pentru orice tip vreme, 24/7, letal şi receptiv”, spune armata SUA.

HIMARS este un camion de cinci tone care poartă un pod ce poate lansa şase rachete aproape simultan, trimiţându-şi focoasele explozive cu mult dincolo de liniile frontale ale câmpului de luptă şi apoi îşi schimbă rapid poziţiile pentru a evita un contraatac.

„Dacă Javelin a fost arma emblematică a fazelor timpurii ale războiului, HIMARS este arma emblematică a fazelor ulterioare”, a scris Mark Cancian, consilier principal pentru Programul de Securitate Internaţională la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, în ianuarie.

HIMARS trage muniţii numite Sistemul de rachete cu lansare multiplă ghidată (GMLRS) care au o rază de acţiune de la 70 la 80 de kilometri. Şi sistemele lor de ghidare GPS le fac extrem de precise, la aproximativ zece metri de ţinta vizată.

În iulie anul trecut, reporterul rus Roman Sapenkov a declarat că a asistat la o lovitură HIMARS asupra unei baze ruseşti de pe aeroportul Herson, pe teritoriul pe care forţele Moscovei l-au ocupat la acea vreme.

„Am fost impresionat de faptul că întregul pachet, cinci sau şase rachete, a aterizat practic pe un bănuţ”, a scris el.

HIMARS a avut două efecte cheie, a scris Yagil Henkin, profesor la Colegiul de Comandă şi Stat Major al Forţelor de Apărare din Israel, pentru US Marine Corps University Press.

Loviturile i-au forţat pe „ruşii să-şi mute depozitele de muniţii mai în spate, reducând astfel puterea de foc disponibilă a artileriei ruse în apropierea liniilor frontului şi făcând sprijinul logistic mai dificil”, a scris Henkin.

Iar folosirea rachetelor cu rază lungă de acţiune pentru a lovi ţinte precum poduri a perturbat eforturile ruseşti de aprovizionare, a spus el.

Sistemul HIMARS este fabricat şi brevetat în Statele Unite de către Lockheed Martin.

DRONA BAYRAKTAR TB2

Drona proiectată în Turcia a devenit unul dintre cele mai cunoscute vehicule aeriene fără pilot (UAV) din lume datorită utilizării sale în războiul din Ucraina.

Este relativ ieftină, realizată cu piese de vânzare, are un pumn letal şi îşi înregistrează omorurile pe video.

Unele videoclipuri au arătat că scoate armura rusească, artileria şi liniile de aprovizionare cu rachetele, rachetele ghidate cu laser şi bombele inteligente pe care le poartă.

„Videoclipurile virale ale TB2 sunt un exemplu perfect de război modern în era TikTok”, a scris Aaron Stein, un membru senior la Institutul de Cercetare pentru Politică Externă, pe site-ul web al Consiliului Atlantic.

Bayraktar TB2 nu era o „armă magică”, dar a fost „destul de bună”, a scris el.

El a citat drept puncte slabe lipsa de viteză şi vulnerabilitatea la apărarea antiaeriană. Statisticile câmpului de luptă par să confirme acest lucru. Şaptesprezece dintre cele 40 până la 50 de TB2 pe care le-a primit Ucraina au fost distruse în luptă, potrivit site-ului de informaţii Oryx open source.

Dar Stein spune că numărul de pierderi este compensat de costul scăzut al dronei, ceea ce înseamnă că pot fi înlocuite relativ uşor.

Într-adevăr, un plan de a înfiinţa o linie de asamblare pentru dronele în Ucraina era în lucru chiar înainte de război. Şi utilizarea dronelor a salvat viaţa piloţilor ucraineni care altfel ar fi trebuit să îndeplinească misiunile.

Rapoarte recente din Ucraina indică că TB2 ar putea juca un rol mai mic pe măsură ce forţele ruse îşi dau seama cum să-l combată, totuşi fanii săi spun că a avut rezultate când poziţia Ucrainei era precară.

Videoclipurile sale cu victimele ruseşti au fost „un mare ajutor pentru creşterea moralului”, a declarat pentru CNN Samuel Bendett, de la Centrul de Analize Navale de Studii asupra Rusiei (CNAS).

TB2 a avut chiar şi un videoclip muzical despre asta. Acesta este statutul pe care l-a atins printre ucraineni.

 

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
Biden respinge planul de pace al Chinei pentru războiul din Ucraina: „Dacă-l aplaudă Putin, cum poate fi bun?”
Biden respinge planul de pace al Chinei pentru războiul din Ucraina: „Dacă-l aplaudă Putin, cum poate fi bun?”

Preşedintele american Joe Biden respinge un apel al Chinei la negocieri în Războiul rus din Ucraina, a cărui implementare ar fi numai în favoarea Rusiei.

Lukașenko contrazice Moscova: „Nu cred că Ucraina va invada Transnistria”
Lukașenko contrazice Moscova: „Nu cred că Ucraina va invada Transnistria”

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, nu crede că Ucraina va lansa o invazie asupra Transnistriei, așa cum a avertizat Ministerul rus al Apărării.

Cea mai grea întrebare primită de Volodimir Zelenski. Cum a reacționat președintele Ucrainei când a venit vorba de familie
Cea mai grea întrebare primită de Volodimir Zelenski. Cum a reacționat președintele Ucrainei când a venit vorba de familie

Preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit, vineri, când s-a împlinit un an de la invazia rusă din Ucraina, despre modul în care el şi familia sa fac faţă războiului.  

Recomandări
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață
Cum a întâmpinat-o Ion Iliescu pe prima procuroare care cercetează Mineriada din 1990. Riscă închisoare pe viață

Fostul președinte Ion Iliescu este oficial suspect în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie '90 pentru infracțiuni contra umanității.  

Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom
Ciolacu, despre surparea din Slănic: „Ce vreți să fac? Să știu unde s-au făcut drumurile peste mine?”. Reacția Salrom

La Slănic, în Prahova, craterul din centrul orașului s-a adâncit cu 20 de centimetri și nimeni nu poate spune dacă surparea se va opri.

Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă
Piața imobiliară începe să își revină, dar vânzătorii nu mai negociază atât de mult. Unii caută și un an locuința perfectă

După o perioadă în care mulți au amânat achizițiile mari cum ar fi cumpărarea unei locuințe noi, cererea pe piața imobiliară începe să își revină.