Cele cinci condiții esențiale pe care aliații europeni ai Ucrainei le-au transmis lui Trump pentru un acord de pace

62566424
Getty

Aliaţii europeni ai Ucrainei i-au reiterat miercuri preşedintelui american Donald Trump cinci condiţii a căror îndeplinire ei o consideră necesară pentru un acord de pace cu Rusia.

Mesajul a fost transmis la o reuniune prin videoconferinţă avută de un grup de lideri europeni cu Trump înaintea summitului pe care acesta îl va avea vineri în oraşul Anchorage din Alaska cu preşedintele rus Vladimir Putin, consemnează agenţiile DPA şi Reuters.

Care sunt cele cinci condiții

1. Încetarea focului înainte de orice negocieri.

2. Acord-cadru care să stabilească elementele esențiale ale păcii.

3. Negocieri teritoriale pornind de la linia frontului actuală, fără recunoașterea juridică a ocupației ruse și cu respectarea principiului frontierelor inviolabile.

4. Garanții de securitate solide pentru Ucraina și sprijin militar continuu.

5. Strategie transatlantică comună pentru procesul de pace.

Pentru ca acest summit să conducă la rezultate acceptabile pentru toţi, trebuie stabilit clar că Ucraina se va afla la masa negocierilor la potenţiale discuţii ulterioare, a spus la o conferinţă de presă la Berlin după discuţia cu Trump cancelarul german Friedrich Merz, vorbind alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

"Dorim ca negocierile să se desfăşoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului", a indicat Merz, în asentimentul lui Zelenski, în timp ce armata rusă avansează tot mai mult în estul Ucrainei.

Apoi, elementele esenţiale trebuie convenite într-un acord cadru, a continuat cancelarul german.

A treia condiţie priveşte chestiunile teritoriale. "Ucraina este pregătită să negocieze asupra chestiunilor teritoriale. Totuşi, aşa-numita linie de contact (linia frontului n.red) trebuie să fie punctul de plecare, iar recunoaşterea legală a ocupaţiei ruse nu intră în discuţie. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forţă trebuie să se aplice în continuare", a susţinut Merz.

În al patrulea rând, el a cerut "garanţii de securitate robuste" pentru Ucraina şi sprijinirea în continuare a capacităţii militare a acesteia de a se apăra.

În fine, orice negocieri viitoare trebuie să facă parte dintr-o "strategie transatlantică comună", a încheiat cancelarul german lista de cereri europene pentru Trump.

Presiune asupra Moscovei, dacă nu cedează

Dacă Rusia nu face concesii la summitul din Alaska, "atunci SUA şi noi, europenii, trebuie să creştem presiunea" asupra Moscovei, a indicat Merz, conform căruia "preşedintele Trump cunoaşte această poziţie şi în mare parte o împărtăşeşte".

"Dacă SUA lucrează acum în direcţia unei păci în Ucraina care apără interesele europene şi ucrainene, el (Trump) poate conta pe sprijinul nostru deplin în acest efort", a concluzionat cancelarul german, la iniţiativa căruia s-a desfăşurat videoconferinţa la care au mai participat şefii de stat sau de guvern din Franţa, Regatul Unit, Italia, Polonia şi Finlanda, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Liderii europeni şi-au intensificat contactele şi reacţiile în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie de poziţiile europene pe preşedintele american Donald Trump, înaintea summitului pe care acesta îl va avea vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Pretențiile Rusiei

Rusia a cerut până în prezent Ucrainei să-i cedeze oficial cele patru regiuni controlate parţial de armata rusă (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO şi să-şi diminueze capacităţile militare.

Aceste condiţii au fost descrise de Ucraina ca fiind inacceptabile şi a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum şi garanţii de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme şi, ca substitut în lipsa aderării la NATO, desfăşurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean, desfăşurare faţă de care Rusia se opune categoric.

Potrivit presei americane, Rusia ar fi propus înaintea summitului Putin-Trump să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie şi Herson, situate în sud-estul şi sudul Ucrainei, şi să-şi retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) şi Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei. Provincia Lugansk este singura pe care armata rusă a reuşit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Doneţk se află în continuare sub control ucrainean.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Ivana Knoll a stârnit amuzamentul fanilor! Cum a ajuns croata să marcheze în poarta Angliei
FOTO Ivana Knoll a stârnit amuzamentul fanilor! Cum a ajuns croata să marcheze în poarta Angliei
Citește și...
Amendă de până la 100 de euro, dacă stai cu ochii in telefon cand traversezi strada. Legislatie stricta în Slovacia

Pietonii din Slovacia ar putea fi obligați să fie mai atenți atunci când traversează strada. O modificare a Legii circulației rutiere prevede reguli noi privind utilizarea telefoanelor mobile la trecerile de pietoni.

SUA au început să își retragă peste 1.000 de soldați de pe Flancul Estic. Statul NATO direct afectat

Statele Unite au început retragerea a peste 1.000 de militari din Lituania, în contextul încheierii unei rotații de forțe desfășurate în regiune. 

Diana Șoșoacă a mers la „Davosul rus” din Sankt Petersburg. A apărut alături de o fugară și a criticat România

Preşedinta S.O.S., eurodeputata Diana Şoşoacă, se află la Forumul economic de la Sankt Petersburg, supranumit „Davosul rus”, unde a apărut alături de Marina Tauber, fosta vicepreşedintă a partidului desfiinţat „Şor” din Republica Moldova.

Recomandări
De ce cred românii cele mai spectaculoase minciuni și conspirații. Un celebru scriitor explică mecanismul

Cum se face că unele minciuni reușesc să convingă milioane de oameni, chiar și atunci când par absurde? 

Proteste masive în toată ţara ale angajaţilor Fiscului. Revoltați, unii „au stat afară, în părculeţ” și au refuzat să lucreze

Mii de angajaţi ai Fiscului din toată ţara au întrerupt lucrul joi dimineaţă şi protestează până la ora 16.00, nemulţumiţi de proiectul Legii salarizării unitare, care le-ar reduce „drastic” sporurile chiar şi cu sume de până la 4.000 de lei.

Cum ar putea arăta Guvernul dorit de Nicușor Dan. Condițiile puse de partide la ultimele negocieri

La o lună de la demiterea Cabinetului Bolojan, președintele a vorbit din nou cu liderii din fosta coaliție, dar fără rezultat.