Ce spun rușii întrebați dacă susțin folosirea armei nucleare împotriva Ucrainei. Schimbări față de ultimul sondaj
Numărul ruşilor care susţin o eventuală folosire a armei nucleare a crescut în ultima jumătate de an, pe măsură ce Moscova îşi intensifică şantajul nuclear.
Datele apar într-un sondaj realizat de către Institutul Levada, un organism nonguvernamental clasat drept ”agent străin” de către autorităţile ruse, relatează Le Figaro.
Concluziile acestui sondaj au fost prezentate vineri, la 29 noiembrie, într-o conferinţă online.
Înrgistrarea video este disponibilă pe canalul YouTube ”Ţara şi Lumea”, succesorul canalului Centrului Saharov, o ”platformă de dezbatere democratică”, închis în august 2023 de către justiţia rusă.
Potrivit acestui studiu, procentul ruşilor care se opun folosirii armamentului nuclear împotriva Ucrainei a scăzut de la 52% în iunie 2024, cât era la ultimul sondaj, la 45% în noiembrie.
Invers, numărul persoanelor chestionate care consideră recurgerea la arma nucleară drept justificată a crescut la 39%.
Astfel, 11% dintre persoanele chestionate consideră că este ”întru totul justificată”, iar 28% că este ”mai degrabă justificată”.
Prin comparaţie, persoanele care considerau justificată folosirea armamentului nuclear împotriva Ucrainei reprezentau 34% dintre respondenţi în iunie 2024 şi 29% în aprilie 2023.
Şeful Departamentului de cercetare Socio-Culturală al Levada, Aleksei Levinson, declara în această conferinţă că, ”după bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki, ideea potrivit căreia un asemenea lucru nu trebuie să se mai repete niciodată s-a răspândit în societatea rusă ca o normă de nediscutat şi necontestată”.
S-a format o viziune simplă: ”aşa a acţionat inamicul nostru, purtătorul răului, deci, noi, care suntem de partea binelui, nu putem, nu trebuie şi nu vom face la fel”, declara el.
Însă influenţa tot mai mare în viaţa publică a unor experţi militari care resping ideea potrivit căreia nu va exista un câştigător într-un astfel de război, având în vedere cât de distrugător este, a contribuit la schimbarea mentalităţilor.
Poziţia potrivit căreia este posibil să te aperi împotriva armamentului nuclear s-a răspândit.
Astfel, ideea folosirii acestuia a sfârşit prin ”a nu mai fi de negândit”.
Iar Guvernul şi presa rusă au desfăşurat o propagandă eficientă care, potrivit lui Aleksei Levinson, a ”erodat temerile referitoare la folosirea armei nucleare”.
Prin discursul său, Vladimir Putin agită neîncetat de luni de zile ameninţarea armei atomice împotriva Ucrainei şi Occidentului.
La un summit regional organizat în Kazahstan joi, Vladimir Putin a ameninţat să atace centre de comandament de la Kiev cu racheta balistică hipersonică cu rază intermediară de acţiune de tip Oreşnik.
El a folosit pentru prima oară această rachetă hipersonică ”invizibilă” cu o săptămâna mai devreme, într-un atac împotriva oraşului Dnipro.
Acest proiectil de ultimă generaţie nu era echipat cu focoase nucleare, însă este conceput în acest sens.
Vladimir Putin a ameninţat că nu va ezita să repete aceste tiruri experimentale.
Liderul de la Kremlin a semnat la 19 noiembrie un decret prin care îşi extinde posibilităţile de a recurge la arma nucleară.
El a luat această decizie după ce Statele Unite au autorizat Kievul să atace pe teritoriul rus cu rachete cu rază lungă de acţiune de tip ATACMS.
”Era nevoie să ne adaptăm fundamentele la situaţia actuală”, justifica un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Susţinerea generală a puterii ruse pare în continuare masivă.
Ea este de 87% la sfârşitul acestui an, potrivit sondajului Levada.
Ea este cu peste 20 de puncte procentuale mai mare decât în urmă cu trei ani, înaintea Războiului din Ucraina.
 (11).webp)
