Ce efecte a avut norul radioactiv venit din Rusia asupra ţării noastre. Explicaţia oficială

Prezenţa ruteniului pe teritoriul României nu a mai fost detectată ulterior datei de 3 octombrie, iar măsurătorile efectuate de Institutul de Securitate Nucleară din Franţa arată că nivelul concentraţiei nu a pus în pericol sănătatea populaţiei sau mediul, au transmis, luni, reprezentanţii Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţii Nucleare (CNCAN), la solicitarea AGERPRES.

Pe 24 noiembrie, CNCAN informase faptul că a fost identificată substanţa Ruteniu-106 în aer pe teritoriul României în perioada 29 septembrie - 3 octombrie 2017.Aceasta după ce, în septembrie, substanţa a fost identificată şi în Rusia.

Comisia special constituită la Moscova pentru a investiga cauzele acestei poluări a precizat, duminică, faptul că în România concentraţia substanţei este mai mare decât cea măsurată în Federaţia Rusă.

Contactaţi de AGERPRES pentru un nou punct de vedere pe marginea acestui subiect, oficialii CNCAN au susţinut că nu a mai fost detectat ruteniu pe teritoriul ţării noastre ulterior datei de 3 octombrie.

Citește și

Rusia neagă că ar fi avut loc un accident nuclear. Rosgidromet: "Poluare extrem de ridicată”

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

"Evaluările efectuate de Institutul de Securitate Nucleară din Franţa au concluzionat că valorile concentraţiei măsurate pe teritoriul Europei s-au încadrat în intervalul zeci de microBq/m3 - zeci de miliBq/m3, iar concentraţiile înregistrate în aer nu au avut consecinţe nefavorabile pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu", au precizat oficialii CNCAN.

Aceştia au arătat că nivelurile de Ruteniu-106 detectate au avut valori mai mari pe teritoriul ţării noastre, deoarece România a fost prima ţară în calea curenţilor de aer ce au traversat nordul Mării Negre spre Europa.

În plus, măsurătorile au fost efectuate în timp real, faţă de cele din Federaţia Rusă, care au fost efectuate în aceeaşi perioadă de timp, dar după ce agentul poluant se deplasase spre Europa.

"Facem precizarea că sursa de provenienţă a Ruteniului-106 detectat nu a fost de pe teritoriul ţării noastre, întrucât România nu deţine capabilităţi de producere a acestui tip de radioizotop, iar în perioada respectivă nu au fost desfăşurate activităţi de transport sau utilizare a Ruteniului 106 pe teritoriul naţional. Nu au existat informări legate de acest subiect primite din partea Federaţiei Ruse", au mai spus reprezentanţii CNCAN.

Complexul nuclear rus Maiak nu este la originea poluării radioactive detectate la sfârşitul lunii septembrie în Europa, a anunţat vineri preşedintele comisiei ştiinţifice ruseşti responsabile cu anchetarea acestui caz - distrugerea unui "satelit" putând fi, în opinia acesteia, cauza respectivei poluări, informează AFP.

"Concluzia noastră este că Maiak nu poate fi la originea poluării radioactive cu ruteniu-106", a declarat în timpul unei conferinţe de presă Vladimir Boltunov, directorul comisiei speciale create de conglomeratul nuclear rus Rosatom la 24 noiembrie.

"Rezultatele analizelor individuale efectuate pe personalul de la Maiak nu au evidenţiat nici o schimbare în organism (...) În perioada 1 august - 30 noiembrie, nu au existat nici accidente, nici probleme în funcţionarea instalaţiilor şi a procesului tehnologic. Eliberarea de materiale radioactive în atmosferă nu a depăşit nivelul normal", a adăugat el.

Chiar dacă Vladimir Boltunov nu a formulat vreo ipoteză cu privire la sursa poluării cu ruteniu-106, comisia ştiinţifică susţine într-un comunicat că "nu exclude ca un obiect spaţial, cum ar fi un satelit sau un fragment de satelit conţinând ruteniu-106, care a reintrat în atmosferă, să fi fost sursa".

La 20 noiembrie, agenţia rusă de meteorologie Rosgidromet a anunţat că o concentraţie "extrem de mare" de ruteniu-106 - produs de fisiune rezultat din industria nucleară - a fost detectată la sfârşitul lunii septembrie în sudul Munţilor Urali, în special lângă complexul Maiak, un sit de retratare a combustibilului nuclear.

Vineri, comisia ştiinţifică a declarat că nivelurile de ruteniu-106 detectate în sudul Munţilor Urali erau de 100 până la de 1.000 de ori mai mici decât nivelurile permise şi nu prezintă niciun risc pentru sănătate.

Comisia afirmă, de asemenea, că niveluri de ruteniu "cu mult superioare faţă de tot ce a fost detectat în Rusia" au fost înregistrate în România. "Comisia este preocupată de lipsa de informaţii cu privire la posibilele cauze ale acestei concentraţii anormal de mari de ruteniu-106 în România", precizează comunicatul.

Vicepreşedintele Institutului pentru dezvoltarea industriei nucleare din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe, Rafael Aroutiounian, a declarat, la rândul său, vineri, citat de agenţia de presă TASS, că ipoteza avută în vedere este cea a "căderii în atmosferă a unui satelit ştiinţific".

Potrivit Institutului francez de protecţie împotriva radiaţiilor şi de siguranţă nucleară (IRSN), care a conchis la începutul lunii noiembrie, în urma unei anchete, că poluarea îşi are originea între Volga şi Urali, aceasta nu poate proveni nici de la un reactor nuclear, nici de la căderea unui satelit.

IRSN a lansat ipoteza unei eliberări de elemente radioactive de la o instalaţie legată de ciclul combustibilului nuclear sau de producerea de surse radioactive.

Vineri, ONG-ul Greenpeace a publicat o petiţie prin care solicită crearea unei comisii "independente" şi denunţă concluziile comisiei ştiinţifice a Rosatom, care "nu arată ca un studiu care încearcă să găsească sursele emisiei", a declarat Rachid Alipov, şeful programului nuclear al Greenpeace

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl