Declarația lui Volodimir Zelenski de la summitul B9 de la București în contextul incidentelor repetate în care aparate fără pilot au ajuns pe teritoriul românesc după atacurile lansate de Rusia asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.
Întrebat ce ar trebui să facă România în situația în care drone rusești ajung pe teritoriul său și dacă acestea ar trebui doborâte, liderul de la Kiev a spus că Ucraina este dispusă să colaboreze cu autoritățile române și să împărtășească experiența acumulată în timpul războiului.
„Vom ajuta din partea noastră”, a afirmat Zelenski, explicând că Ucraina a început deja astfel de parteneriate cu alte state. El a dat ca exemplu un acord privind dronele semnat recent cu președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.
Potrivit președintelui ucrainean, sprijinul oferit României ar urma să includă, în principal, expertiză tehnică și operațională în ceea ce privește apărarea împotriva atacurilor cu drone. Zelenski a precizat că Ucraina este pregătită să trimită specialiști care să colaboreze cu autoritățile din statele partenere pentru dezvoltarea unor mecanisme de apărare și reacție.
„Expertiză despre cum să se apere. Asta avem și suntem pregătiți să împărtășim”, a declarat liderul ucrainean.
Acesta a mai spus că documentele necesare pentru un astfel de parteneriat ar putea fi pregătite într-un timp scurt și că partea ucraineană își dorește să ofere cât mai rapid acest tip de asistență.
Declarațiile vin în contextul în care, în ultimii ani, fragmente de drone rusești au fost descoperite de mai multe ori pe teritoriul României, în special în județele aflate în apropierea graniței cu Ucraina, după atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat recent că, de la începutul anului, au avut loc 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă, încălcând, astfel, spaţiul aerian european şi euro-atlantic. Miruţă a evidenţiat cǎ, deşi geografia determinǎ o percepţie diferitǎ privind astfel de ameninţǎri, este necesarǎ abordarea acestora ca „o provocare comunǎ, care vizeazǎ întreaga securitate europeanǎ”, conform News.ro.
