Categoriile de angajați care la bătrânețe sunt mai puțin predispuși la demență. Cum este influențată sănătatea creierului
Slujbele care solicită creierul protejează, la bătrânețe, de boli precum demența și încetinesc declinul cognitiv.
Este concluzia unui studiu amplu, care a urmărit evoluția a șapte mii de norvegieni de la vârsta de 30 de ani, până s-au retras din activitate după 60. Cercetarea a arătat că cei care au făcut de-a lungul vieții munci repetitive, și-au pierdut într-un ritm accelerat capacitățile cognitive după ce s-au pensionat.
Potrivit datelor publicate în jurnalul Neurology, cei care fac munci care presupun multă rutină prezintă risc mai mare, de până la 66 de procente, să dezvolte tulburări cognitive la bătrânețe, iar riscul de a face demență după 70 de ani crește cu 37%. E vorba în special de muncitorii din fabrici, depozite sau magazine, ori de bibliotecari, persoane care au o activitatea manuală repetitivă, arată concluziile studiului.
Cei care au profesii care le pun creierul la încercare - medicii, avocații, contabilii, ori inginerii - au un risc mai mic de a dezvolta insuficiență cognitivă la pensie. Au slujbe care presupun gândire complexă și creativă. În plus, arată studiul, și interacțiunile de la serviciu ne ajută să ne păstrăm creierul tânăr mai mult timp.
Tia Powell, neurolog: „Sunt bune pentru creier aceleași lucruri care sunt bune și pentru inimă. Ieși cât mai des afară. Fă activități care să implice și alți oameni. Păstrează și întreține relațiile cu ceilalți și cu prietenii”.
Specialiștii recomandă, la bătrânețe, continuarea unor activități care solicită creierul.
Margaret Sewell, neurolog: „Oamenii mă întreabă dacă trebuie să facă rebusuri. Nu, nu este. Cercetările spun că importantă e stimularea creierului, fie că luăm cursuri de gătit sau învățăm o limbă nouă, ori să cântăm la un instrument. Să rămânem activi social și fizic sunt printre cele mai importante lucruri pe care le putem face când îmbătrânim”.
În momentul de față, nu există niciun tratament care vindecă demența. Medicii prescriu, însă, medicamente și terapii care încetinesc evoluția bolii.
