Boala misterioasă care te face să-ți pierzi abilitatea de a mânca, a vorbi sau a merge. Nu are leac și afectează urmașii
O afecțiune rară a creierului, cunoscută sub numele de Neuroferitinopatie, a captivat atenția comunității științifice, ducând la explorarea unui tratament promițător.
Afectând în principal membrii unei singure familii, acestă boală se manifestă prin incapacitatea pacienților de a-și controla propriile mișcări și vorbe, transformându-i, într-un fel, în prizonieri ai propriului lor corp, scrie BBC.
Liz Taylor, acum în vârstă de 59 de ani, a fost diagnosticată cu această boală la vârsta de 38 de ani, când simptomele inițiale, cum ar fi durerile de mâini, au devenit tot mai severe. Încă lucidă, dar fără capacitatea de a comunica verbal, Liz este susținută de soțul său, James, care trebuie să interpreteze gândurile ei prin expresia privirii.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Descoperirea bolii a adus suferință și pentru alți membri ai familiei Taylor, surorile lui Liz fiind, de asemenea, diagnosticate cu aceeași afecțiune. Surprinzător pentru această familie din Rochdale, Greater Manchester, a fost faptul că boala este de natură genetică, cu origini care duc înapoi la regiunea Cumbria din nordul Angliei.
Cercetătorii au identificat că aproximativ 100 de persoane din întreaga lume suferă de această boală, majoritatea având legături de rudenie cu o familie din Cumbria. Un defect genetic asociat cu acumularea de fier în creier pare să fie cauza, ceea ce duce la deteriorarea treptată a funcțiilor cognitive și motorii.
Într-un efort de a găsi o soluție, profesorul de neurologie Patrick Chinnery de la Universitatea din Cambridge a început să testeze un medicament deja existent, deferiprona, pentru a evalua eficacitatea sa în reducerea acumulării de fier în creier și, eventual, în oprirea progresiei bolii. Dacă studiul va avea succes, acesta ar putea deschide drumul către tratamente eficiente nu doar pentru Neuroferitinopatie, ci și pentru alte afecțiuni neurologice, precum Parkinson și Alzheimer.
Pentru cei aflați în grija și înrudiți cu pacienții, cum ar fi fiica lui Liz, Penny, progresul în cercetare ar putea aduce speranță și ușurare. Încetinirea progresiei bolii sau, ideal, vindecarea completă, ar fi un răspuns la rugăciunile lor, oferind o perspectivă mai luminoasă pentru viitor.
