Bloomberg: Aliaţii îndeamnă SUA să evite o reducere-şoc a trupelor americane în Europa, pentru a evita o destabilizare a NATO

62533723
Shutterstock

Aliaţii europeni îndeamnă SUA să se coordoneze în privinţa oricărui plan de reducere a prezenţei militare americane pe continent pentru a evita destabilizarea apărării NATO, potrivit Bloomberg, care citează persoane familiarizate cu această chestiune.

 

Sursele Bloomberg au declarat că, având în vedere că unele dintre canalele normale de comunicare au fost întrerupte din cauza tulburărilor administrative pe care Trump le-a adus la Washington, europenii se tem că nu vor fi avertizaţi în prealabil cu privire la astfel de decizii şi că vor afla din mass-media că mii de militari americani au fost retraşi.

NBC News a relatat marţi că SUA iau în considerare retragerea a până la 10.000 de militari din Europa de Est, inclusiv din România şi Polonia.

Oficialii europeni au acceptat faptul că administraţia preşedintelui Donald Trump va retrage aproape sigur o parte din cele aproximativ 80.000 de trupe americane desfăşurate în Europa, inclusiv din unele dintre ţările estice cele mai expuse la ameninţarea Rusiei, au declarat sursele Bloomberg, care au cerut anonimatul. Un diplomat german a declarat că se aştepta ca mutarea să fie anunţată chiar mai devreme, de exemplu în timpul discursului vicepreşedintelui JD Vance la Conferinţa de securitate de la München din februarie.

Solicitat să comenteze, un oficial NATO a declarat că problema desfăşurării de trupe este de competenţa SUA.

Ce vor aliaţii din Europa

Aliaţii se concentrează însă acum pe atenuarea celui mai grav efect al unei astfel de schimbări. Orice decizie a Casei Albe de a muta trupe şi armament din Europa ar putea submina eforturile intense ale aliaţilor NATO de a-şi spori capacitatea de a descuraja agresiunea rusă.

Înainte de războiul din Ucraina, SUA aveau aproximativ 65.000 de militari în Europa, dar numărul acestora a ajuns uneori până la 100 000 în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Atunci când miniştrii de externe ai NATO l-au primit pe secretarul de stat american Marco Rubio la sediul Alianţei, săptămâna trecută, europenii au încercat să îl asigure că încep să îşi asume o mai mare parte din povara propriei apărări şi că îşi majorează cheltuielile militare - o cerere de lungă durată din partea lui Trump. Diplomaţi de rang înalt din cadrul NATO au declarat că toţi aliaţii sunt de acord că această schimbare trebuie să aibă loc.

Ceea ce europenii au dorit în schimb de la partenerii lor americani este să-şi ia angajamentul că le vor comunica în avans o decizie cu privire la orice retragere de trupe. Principalul mesaj către SUA, au spus diplomaţii, a fost că aliaţii europeni au nevoie de timp pentru a se pregăti pentru o prezenţă americană mai redusă. Casa Albă şi Consiliul Naţional de Securitate al SUA nu au răspuns la o solicitare de comentarii pe această temă din partea Bloomberg News.

Vulnerabilităţile Europei

Viteza unei eventuale retrageri a SUA ar putea fi un factor important în vulnerabilitatea Europei. Continentul rămâne puternic dependent de conducerea militară a Washingtonului, iar liderii se străduiesc să îşi dezvolte rapid propriile capacităţi. Acest efort este agravat de diviziunile profunde din cadrul UE cu privire la modul de finanţare a creşterii cheltuielilor militare şi de stimulare a sectorului european de apărare, aflat în criză.

Între timp, oficialii europeni continuă să prezinte Washingtonului argumente politice cu privire la beneficiile prezenţei sale militare pe continent. Un diplomat european de rang înalt a declarat că încearcă să convingă SUA că trupele americane de pe continent proiectează putere politică.

Un alt oficial a declarat pentru Bloomberg News că mutarea de către SUA a altor active militare din Europa, cum ar fi capacităţile logistice, de putere aeriană şi de informaţii, ar avea un impact mai mare în potenţialele puncte de conflict din Asia decât o reducere a trupelor.

Numărul exact şi locaţiile afectate de retragerea planificată a SUA nu sunt încă cunoscute. Cu toate acestea, în joc ar putea fi cei 20 000 de soldaţi suplimentari pe care fostul preşedinte Joe Biden i-a desfăşurat în Europa de Est în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, au declarat persoanele respective.

Aliaţii se aşteptau ca SUA să reducă în cele din urmă această desfăşurare specială, au declarat oficialii europeni sub rezerva anonimatului. Chiar şi administraţia fostului preşedinte Biden luase recent în considerare reducerea acestei creşteri a trupelor americane, pe fondul preocupărilor legate de menţinerea acestora la un nivel ridicat de pregătire, potrivit altor persoane familiarizate cu această chestiune.

Cu toate acestea, o reducere a trupelor americane dincolo de cele desfăşurate recent de Biden ar fi mai îngrijorătoare, au declarat oficialii europeni.

Flancul estic

Oficiali americani precum Mike Rogers, preşedintele republican al Comitetului pentru servicii armate din Camera Reprezentanţilor, şi generalul Chris Cavoli, şeful Comandamentului european al SUA, au avertizat în privinţa oricărei retrageri pe scară largă, care, în opinia lor, ar putea avea repercusiuni asupra securităţii SUA. Marţi, în cadrul unei audieri în Camera Reprezentanţilor, generalul Cavoli a declarat că actuala poziţie a forţelor trebuie menţinută, având în vedere importanţa bazelor americane din Europa pentru îndeplinirea misiunilor în Arctica şi Orientul Mijlociu.

Chiar şi o retragere limitată a trupelor ar semnala diminuarea angajamentului SUA faţă de statele din prima linie a NATO, precum Polonia şi România. O astfel de mişcare ar putea adânci diviziunile din cadrul alianţei şi ar încuraja Moscova, ale cărei trupe continuă să avanseze în Ucraina.

Luni, Comandamentul pentru Europa şi Africa al armatei SUA a declarat că mută unele trupe de la baza sa de la Jasionka în alte locaţii din Polonia. Premierul polonez Donald Tusk a declarat marţi că a primit asigurări din partea SUA că nu va reduce numărul trupelor din ţară şi că speră că Casa Albă va respecta acest angajament.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a făcut ecoul acestor preocupări în timpul unei vizite la Varşovia luna trecută, unde a declarat că reasigurările trebuie să fie o „stradă cu două sensuri”.

„Europa trebuie să ştie că Unchiul Sam încă ne sprijină”, a spus el, insistând asupra faptului că este încrezător în angajamentul SUA de a apăra aliaţii NATO în caz de atac.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Nadia, răvășitoare la Oscarurile Sportului: a apărut la braț cu soțul ei și a fost premiată în aplauzele tuturor
GALERIE FOTO Nadia, răvășitoare la Oscarurile Sportului: a apărut la braț cu soțul ei și a fost premiată în aplauzele tuturor
Citește și...
Kaja Kallas se așteaptă la „decizii pozitive” privind împrumutul pentru Ucraina, după eșecul lui Orban

Kaja Kallas anunţă că se aşteaptă la ”decizii pozitive” cu privire la deblocarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, în urma eşecului electoral al premierului ungar în exerciţiu Viktor Orban, care i se opunea.

Șeful IEA: E cea mai mare criză din istorie. Va dura doi ani pentru a recupera producția pierdută

Războiul SUA–Israel împotriva Iranului generează cea mai gravă criză energetică din istoria lumii, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie, instituție care consiliază 32 de state în domeniul energiei și securității energetice.

Familiile răniților italieni ale unui incendiu dintr-un bar din Elveția au primit facturi medicale

Familiile unor tineri italieni răniţi în incendiul de Revelion dintr-un bar din oraşul elveţian Crans Montana au primit facturi pentru spitalizarea rudelor lor.

Recomandări
Ilie Bolojan: „Am decis ca PNL să nu mai facă o coaliție cu PSD. Vom discuta cu grupurile care susțin actualul guvern”

Preşedintele PNL, premierul Ilie Bolojan, a declarat, marţi, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, că vor exista consultări cu grupurile parlamentare pentru susţinerea un guvern minoritar.

Șeful DSU, Raed Arafat, este suspect într-o anchetă penală a Parchetului Militar, privind achiziţia unui elicopter

Doctorul Raed Arafat este, de astăzi, suspect într-o anchetă penală a Parchetului Curții militare de Apel București. Investigația este legată de înlocuirea unui elicopter SMURD prăbușit în urmă cu zece ani în Republica Moldova.

Patru inculpați trimiși în judecată în cazul incendiului de la „Matei Balș” din 2021, soldat cu moartea a 9 pacienți

Procurorii au dispus trimiterea în judecată a patru inculpați – două persoane fizice, o firmă și o instituție publică – în dosarul incendiului din 29 ianuarie 2021 de la Institutul „Matei Balș” din București.