Biden recunoaşte că a ieşit din cursa pentru Casa Albă la presiunea taberei democrate
Preşedintele american Joe Biden recunoaşte în premieră într-un interviu difuzat în weekend că a renunţat la al doilea mandat în urma unor presiuni ale taberei democrate, din cauza vârstei sale şi ”pericolului” unei victorii a lui Donald Trump.
Şeful statuluiu american, care a abandonat la 21 iulie cursa la fotoliul de la Casa Albă, a explicat în acest interviu difuzat duminică de postul CBS News că parlamentari democraţi şi-au exprimat termeri grave cu privire la şansele lor de a fi realeşi în alegerile parţiale care au loc în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, la 5 noiembrie, relatează AFP.
”Un anumit nunăr dintre colegii mei democraţi din Camera (Reprezentanţilor) şi din Senat au crezut că avem să le aduc prejudicii”, a recunoscut el, citând-o pe Nancy Pelosi.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Foarte influenta fostă preşedintă democrată a Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi a recunoscut săptămâna trecută că a avertizat că campania lui Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, nu conduce ”pe drumul către victorie”.
De trei săptămâni, presa americană scrie că Pelosi - care nu l-a susţinut pe Joe Biden în al doilea mandat - şi fostul preşedinte Barack Obama au exercitat presiuni asupra locataului Casei Albe pentru ca acesta să se retragă.
”ÎNGRIJORAT”
Atunci ”eram îngrijorat de faptul că dacă rămâneam în cursă aveaţi să vă intervievaţi numai despre asta”, a răspuns el la CBS, care a realizat acest interviu în urmă cu câteva zile la Casa Albă.
În mod vizibil într-o formă mai bună decât la dezbaterea dezasttruoasă de la 27 iunie la CNN cu fostul preşedinte şi noul candidsat Donald Trump, în vârstă de 78 de ani, Joe Biden a recunoscust cu jumătate de gură că vârâsta sa a cântărit în decizia de a se retrage.
”Abia pot să spun vârsta pe care o am (...). Mi-e greu să mă exprim”, a recunoscut octogenarul, care îşi caută tot mai des cuvintele şi a cărui exprimare orală, cu o voce slabă şi răguşită este uneori dificil de înţeles.
El a dat însă asigurări că nu are nicio ”problemă gravă” de sănătate şi că în seara dezbaterii dezastruoase cu Donald Trump era ”cu adevărat, cu adevărat într-o stare rea (...) pentru că eram bolnav”.
După retragerea sa, Biden a susţinut-o imediat pe vicepreşedinta Kamala Harris, în cârstă de 59 de ani.
Intrată imediat în campanie, fosta procuroare şi senatoare din California, o femeie de culoare, de origine jamaicană şi indiană, este sigură că a obţinut învestirea la Convenţia Partidului Democrat, la Chicago, de la 19 la 22 august, împreună cu partenerul său de cursă, guvernatorul statului Minnesota Tim Walz.
”OBLIGAŢIE FAŢĂ DE ŢARĂ”
”Avem o obligaţie faţă de ţară să facem cel mai important lucru care ne stă în putere: trebuie, trebuie să luptăm împotriva lui Trump”, a subliniat Joe Biden, promiţând să facă campanie pentru ”ticket”-ul Harris-Walz, care beneficiază de un impuls în cadrul Partidului Democrat şi de la alegători democraţi.
Sondaje publicate sâmbătă o prezintă pe Kamala Harris învingătoare împotriva lui Donald Trump în trei state-cheie care ar putea decide rezultatul alegerilor - inversând tendinţa ultimelor luni, într-un moment în care campania republicană se află în declin.
Joe Biden consideră că rivalul său Donald Trump a bulversat democraţia americană în decembrie şi va fi ”un adevărat pericol la adresa securităţii Americii” în cazul în care întoarce la Casa Albă la 20 ianuarie 2025.
”Problema mea crucială - şi asta nu e o glumă - este apărarea democraţiei”, a subliniat bătrânul veteran aflat în politică de o jmătate de secol şi care a candidat în 2020 împotriva unui Trump, preşedinte atunci, tocmai pentru că democraţia se afla, în opinia sa, ”în joc”.
